VIDEO Ucraina a distrus baza grupului de mercenari Wagner din Lugansk

Armata Ucrainei a distrus baza grupului de mercenari Wagner din Luhansk, a anunțat vineri guvernatorul regiunii Serhiy Haidai. Un singur soldat rus ar fi supraviețuit.

Potrivit acestuia, forțele armate ale Ucrainei au distrus baza locală a grupului de mercenari Wagner din Kadiivka, oraș din regiunea Luhansk ocupat de ruși.

Haidai a mai spus că doar un soldat rus a supraviețuit atacului, fără însă a preciza numărul total al celor uciși.

În martie, serviciile de informații americane afirmau că în jur de 1.000 de mercenari ai grupului Wagner (numit și armata privată a lui Vladimir Putin) au fost trimiși să lupte în Ucraina, ca urmare a pierderilor grele înregistrate de armata Moscovei în prima lună de la declanșarea invaziei de către președintele rus.

La sfârștiul lunii februarie, presa internațională relata că mercenari din Grupul Wagner ar fi desfășurați în Ucraina cu misiunea de a-l elimina pe președintele Volodimir Zelenski și a pregăti terenul ca Moscova să preia controlul.

Grupul Wagner este cunoscut ca armata privată a lui Vladimir Putin, implicată, de-a lungul timpului în conflicte din Ucraina, Siria şi în zona Africii.

Grupul Wagner este considerat a fi cea mai mare companie militară privată din lume. Ideea creării unei armate de mercenari în Rusia a apărut după războiul din Afganistan, care a cauzat pierderi mari Armatei Roşii. Suferinţele familiilor care şi-au pierdut fii şi soţi în război au avut un impact major asupra societăţii ruse. O armată privată avea avantajul că pierderile acesteia nu intrau în statisticile oficiale.

Fondatorul și comandantul militar al Grupului Wagner este Dmitri Utkin, un fost ofițer rus de informații militare (GRU), al cărui nume de cod era „Wagner”.

Oficial, grupul nu există, a scris într-o anchetă BBC, dar se crede că până la 10.000 de oameni ar fi avut cel puţin un contract cu Wagner de când grupul a început să lupte alături de separatiştii proruşi în estul Ucrainei în 2014.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Grupul Wagner #distrus #Lugansk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.