Mai multe posturi de televiziune, cu buletine de știri trase la indigo. CA: Monitorizăm

Posturile de televiziune Primul în Moldova și NTV Moldova difuzează fie concomitent, fie la ore diferite aceleași buletine de știri, prezentate de aceiași moderatori. O situație similară se atestă și la canalele Publika TV și Prime TV. Reprezentanții canalelor explică acest fapt prin reducerea veniturilor, notează media-azi.md.

Pe 31 mai, unii jurnaliști ai postului Primul în Moldova anunțau pe rețelele sociale despre faptul că în acea zi urma să fie difuzat ultimul buletin de știri. „E timpul să ne luăm rămas bun. Este cea mai tristă știre din multe altele pe care le-am scris timp de trei ani de activitate la Primul în Moldova.

Potrivit observațiilor reporterilor Media Azi, știrile difuzate ulterior la Primul în Moldova sunt similare celor de la NTV Moldova și sunt prezentate de aceiași moderatori. Un exemplu recent ar fi buletinul în limba rusă din 8 iunie, ora 21:00. Totodată, deși fiecare canal păstrează propriul logo, microfonul din mâinile reporterilor este cel al NTV Moldova în ambele cazuri.

O situație similară a fost observată și la posturile de televiziune Prime TV și Publika TV. „Optimizare la holdingul media al lui Plahotniuc: Publika TV și Prime TV dau același buletin de știri. (…) De fapt, și înainte erau cam aceleași știri, totuși se deosebeau un pic, erau și prezentatori diferiți”, remarca la mijlocul lunii mai directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei. Potrivit Media Azi, cel puțin pe 8 iunie ambele posturi de televiziune au pus pe post știri similare, prezentate de aceeași persoană – jurnalistul Alex Luca de la Prime TV.

La întrebarea despre cauzele acestor decizii, administratorul Primul în Moldova, Stanislav Vîjga, a precizat pentru Media Azi că activitatea televiziunii a fost periclitată din cauza crizei regionale de pe piața publicitară și că postul face restructurări pentru a crește ulterior volumul de produse proprii.

Și reprezentanții GMG au invocat drept cauză reducerea publicității. „Din cauza crizei pe piaţa regională de publicitate şi a deciziei unor companii de a nu mai plasa publicitate în cadrul programelor informative, Publika TV a redus volumul programelor în primă difuzare şi preia programe informative de la alte posturi tv.

În context, președinta CA, Liliana Vițu, a precizat pentru Media Azi că autoritatea a inițiat o monitorizare la subiect, săptămâna trecută, după autosesizarea vicepreședintei Consiliului, Aneta Gonța. Sunt vizate Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3. „Și la ședința de astăzi [10 iunie], la propunerea mea, membrii au votat și am inițiat același control al respectării concepției prin prisma structurii aprobate de CA la NTV Moldova, Exclusiv TV, Accent TV și Primul în Moldova. Tocmai pentru că vrem să vedem dacă se respectă concepția lor sau nu”, a menționat Liliana Vițu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#CA #TV #avertizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.