FOTO, VIDEO MAI: Rândurile de camioane de la vamă devin mai mici. Câte TIRuri staționează la Leușeni #Ziua16

14 Iun. 2022, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Iun. 2022, 12:10 // Actual //  MD Bani

Timpul de așteptare pentru șoferii de camioane devine mai scurt la vama moldo-română. Potrivit Ministerului de Interne de la Chișinău, la Leușeni rândul de TIRuri este de circa doi kilometri.

Marți dimineață, la ora 5:00, erau înregistrate 126 de camioane cu marfă și alimente care așteptau să fie supuse controalelor la frontieră. Către ora 10:20 acolo staționează 95 de camioane.

Luni s-a înregistrat record cu privire la numărul camioanelor care au traversat frontiera pe la Leușeni – 437.  frontiera prin punctul Leușeni-Albița, ceea ce reprezintă 437 de autocamioane față de 320 în ziua precedentă. Conform MAI, numărul tirurilor procesate ieri, în punctul de frontieră Leușeni-Albița, a fost aproape cu 50% mai mare față de totalul traversărilor de ieri pentru sectorul moldo-român.

Luni, în punctele de frontieră cu România, 852 de autocamioane  au traversat hotarul. (Cahul – 89 de tiruri, Costești- 53 de tiruri, Giurgiulești-Galați – 170 de tiruri, Lipcani-Rădăuți – 3 tiruri, Sculeni-100 tiruri). De asemenea, pe 13 iunie, din Ucraina în țara noastră au intrat 478 de camioane.

În același timp, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență instalează insule de suport pentru șoferi. Acestea vor fi dotate cu bloc sanitar, apa potabilă, bloc medical și vor fi umbrite. IGSU intenționează și amplasarea unui spațiu pentru gătit și servit masa. Accesul către insule va fi pedestru pentru șoferi și vor fi instalate în proximitatea șoselelor.

„În ultimele zile, MAI intervine în rezolvarea situației din punctul de frontieră Leușeni – Albița din cauza numărului mare de tiruri care așteaptă să treacă frontiera de stat. Concomitent, MAI intervine și în celelalte puncte ale frontierei de stat cu România, pentru reducerea pe cât posibil a timpilor de așteptare”, se arată într-un mesaj al Ministerului

În același timp, responsabilii precizează că autoritățile din țara noastră continuă discuțiile cu partea romană pentru operaționalizarea efectivă a controlului echipelor mixte în punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.

Precizăm că săptămâna trecută la în apropiere de Leușeni rândurile de camioane ajungeau și la 10 kilometri. Realitatea a reușit să surprindă atunci imagini cu sutele de camioane care așteptau pentru a trece controalele vamale.

Problema nu este una nouă, iar șoferii camioanelor se petreceau în rând anterior circa 48 de ore din cauza infrastructurii precare pe partea română. După izbucnirea războiului, timpul pe care în petrec până a ajunge la verificări s-a mărit de circa 2,5 ori, iar transportatorii au adresat o scrisoare conducerii țării, cerând colaborare între Chișinău și București pentru soluționarea chestiunii.

Natalia Gavrilița a discutat subiectul cu omologul său român, Nicolae Ciucă. Cei doi s-au înțeles să implementeze vămuirea comună, Republica Moldova a asigurat șoferilor asistență psihologică și medicală, iar partea română a suplinit numărul angajaților sanitar-veterinari la posturi.

 

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun