25% din terenul arabil al Ucrainei a fost făcut praf și pulbere de război. Catastrofa este totală

Ucraina a pierdut un sfert din terenul arabil de la invazia Rusiei, în special în sud și est, a declarat luni ministrul adjunct al Agriculturii, insistând că securitatea alimentară nu este amenințată.

„În ciuda pierderii a 25% din terenul arabil, plantarea culturilor în acest an este mai mult decât suficientă” pentru a asigura hrană pentru populație, a declarat Taras Vysotskiy într-o conferință de presă. El a spus că nivelul consumului național a scăzut „din cauza deplasărilor în masă și a migrației externe”, deoarece milioane de oameni au fugit pentru a scăpa de lupte.

Șapte milioane de ucraineni au fugit din calea războiului

Se estimează că peste șapte milioane de persoane au fost strămutate în Ucraina de războiul Rusiei, arată cifrele Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) și Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR). 7,3 milioane au fugit în străinătate, dintre care mai mult de jumătate în Polonia.

În ciuda pierderii semnificative de teren din cauza rușilor, „situația actuală a zonelor de plantare a culturilor… nu reprezintă o amenințare pentru securitatea alimentară a Ucrainei”, a spus el.

„Fermierii ucraineni au reușit să se pregătească relativ bine pentru semănat înainte de începerea războiului”, a spus el. „În februarie, Ucraina importase deja aproximativ 70% din îngrășămintele necesare, 60% din produsele de combatere a bolilor și aproximativ o treime din combustibilul necesar” pentru însămânțare, a spus el.

Cu toate acestea, invadarea mai multor regiuni de către trupele ruse și blocarea continuă a porturilor Ucrainei la Marea Neagră, împiedicând exportul de cereale, i-au forțat pe fermierii ucraineni „să schimbe ceea ce și cât semănau”, a spus Vysotskiy.

Ucraina avea 30 de milioane de hectare de teren arabil

Înainte de război, Ucraina avea peste 30 de milioane de hectare de teren arabil, potrivit ONG-ului internațional World Data Center-Ucraina. În ciuda asigurărilor lui Vysotskii că războiul nu amenință proviziile interne de alimente ale Ucrainei, ONU a avertizat că războiul riscă să arunce zeci de milioane de oameni de pe glob în insecuritate alimentară, cu riscuri de malnutriție, înfometare și foamete în masă.

La începutul acestei luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aproximativ 20-25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în prezent în porturile ucrainene, o cifră care ar putea crește la 70-75 de milioane de tone până în toamnă.

Înainte de război, Ucraina era al patrulea furnizor de grâu și porumb din lume. Rusia și Ucraina produc 30% din oferta globală de grâu.

#Terenuri arabile #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.