25% din terenul arabil al Ucrainei a fost făcut praf și pulbere de război. Catastrofa este totală

Ucraina a pierdut un sfert din terenul arabil de la invazia Rusiei, în special în sud și est, a declarat luni ministrul adjunct al Agriculturii, insistând că securitatea alimentară nu este amenințată.

„În ciuda pierderii a 25% din terenul arabil, plantarea culturilor în acest an este mai mult decât suficientă” pentru a asigura hrană pentru populație, a declarat Taras Vysotskiy într-o conferință de presă. El a spus că nivelul consumului național a scăzut „din cauza deplasărilor în masă și a migrației externe”, deoarece milioane de oameni au fugit pentru a scăpa de lupte.

Șapte milioane de ucraineni au fugit din calea războiului

Se estimează că peste șapte milioane de persoane au fost strămutate în Ucraina de războiul Rusiei, arată cifrele Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) și Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR). 7,3 milioane au fugit în străinătate, dintre care mai mult de jumătate în Polonia.

În ciuda pierderii semnificative de teren din cauza rușilor, „situația actuală a zonelor de plantare a culturilor… nu reprezintă o amenințare pentru securitatea alimentară a Ucrainei”, a spus el.

„Fermierii ucraineni au reușit să se pregătească relativ bine pentru semănat înainte de începerea războiului”, a spus el. „În februarie, Ucraina importase deja aproximativ 70% din îngrășămintele necesare, 60% din produsele de combatere a bolilor și aproximativ o treime din combustibilul necesar” pentru însămânțare, a spus el.

Cu toate acestea, invadarea mai multor regiuni de către trupele ruse și blocarea continuă a porturilor Ucrainei la Marea Neagră, împiedicând exportul de cereale, i-au forțat pe fermierii ucraineni „să schimbe ceea ce și cât semănau”, a spus Vysotskiy.

Ucraina avea 30 de milioane de hectare de teren arabil

Înainte de război, Ucraina avea peste 30 de milioane de hectare de teren arabil, potrivit ONG-ului internațional World Data Center-Ucraina. În ciuda asigurărilor lui Vysotskii că războiul nu amenință proviziile interne de alimente ale Ucrainei, ONU a avertizat că războiul riscă să arunce zeci de milioane de oameni de pe glob în insecuritate alimentară, cu riscuri de malnutriție, înfometare și foamete în masă.

La începutul acestei luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aproximativ 20-25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în prezent în porturile ucrainene, o cifră care ar putea crește la 70-75 de milioane de tone până în toamnă.

Înainte de război, Ucraina era al patrulea furnizor de grâu și porumb din lume. Rusia și Ucraina produc 30% din oferta globală de grâu.

#Terenuri arabile #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.