Ucraina a primit "aproximativ 10% din armele" pe care le dorește de la Occident

Ucraina a primit „aproximativ 10% din armele” de care are nevoie de la partenerii săi occidentali pentru a lupta cu armata rusă pe teren, a declarat marți Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit AFP.

„Dintre armele de care avem nevoie, am primit aproximativ 10%”, a declarat ministrul adjunct al apărării, Anna Maliar, pentru televiziunea ucraineană.

„Indiferent cât de mult muncește Ucraina, indiferent cât de profesionistă este armata noastră, fără ajutorul partenerilor occidentali nu vom putea câștiga acest război”, a declarat Maliar.

Ea a spus că „trebuie stabilite termene clare (pentru livrări)”, „pentru că fiecare zi de întârziere este o altă zi împotriva vieților soldaților ucraineni, a poporului nostru”, a susținut ea.

„Nu putem aștepta prea mult timp pentru că situația este foarte dificilă”, a spus ea, în special în estul regiunii Donbass, unde rușii fac progrese treptate de câteva săptămâni până la punctul de a controla practic regiunea Lugansk.

Ministrul adjunct al apărării a cerut un „calendar precis (…) în viitorul apropiat”, pe lângă menținerea „disponibilității partenerilor noștri occidentali” de a sprijini financiar și militar Ucraina.

La începutul zilei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat din nou Occidentul să trimită „mai multe arme și echipamente militare mai repede”, deoarece „rușii au de zece, de o sută de ori mai mult”.
Potrivit acestuia, armata ucraineană „nu are suficiente arme cu rază lungă de acțiune” și „vehicule blindate”, a detaliat el în timpul unei videoconferințe cu jurnaliștii danezi.

„Viteza de recucerire a teritoriilor ocupate depinde cu adevărat de ajutorul și armele” trimise de Occident, a declarat Zelenski. „Dacă ni se dau mai multe arme, atunci putem merge mai departe”, a spus el.

Lista echipamentelor militare de care mai are nevoie Ucraina

Înaintea summitului miniștrilor Apărării care va avea loc miercuri la Bruxelles, Ucraina face apel către Occident la „paritate” în privința armelor grele, astfel încât să poată câștiga războiul declanșat de Rusia în 24 februarie, conform CNN.

1.000 de obuziere calibrul 155 mm;
300 de sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS);
500 de tancuri;
2.000 de vehicule blindate;
1.000 de drone.

#armament #occident #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie extins și revizuit, iar Republica Moldova are nevoie de un mecanism de subvenționare a accizei la motorină, o actualizare urgentă a Legii Apelor și o intervenție fermă către Uniunea Europeană pentru liberalizarea permanentă a exporturilor de fructe. Acestea sunt doar câteva dintre propunerile-cheie lansate de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Afirmațiile economistului vin în contextul în care mediul de afaceri și-a expus prioritățile pentru politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2026 în cadrul unei ședințe recente a Agendei Naționale de Business.

TVA rambursabil pentru agricultori: măsura trebuie menținută și extinsă
Veaceslav Ioniță a reamintit că între 2009 și 2014 agricultorii moldoveni au beneficiat de un mecanism de rambursare a TVA. În contextul recentelor crize, Guvernul a relansat acest mecanism, însă actualul program expiră în iunie 2025. „Agricultorii cer ca mecanismul să fie prelungit și revizuit, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei acceptați au avut însă beneficii reale”, a declarat expertul.

Acciza la motorină – povară pentru agricultori, fără beneficii directe

Ioniță atrage atenția că în prezent, circa 80% din acciza pe produse petroliere este direcționată pentru reparația drumurilor, însă agricultorii care folosesc utilaje în câmp nu beneficiază direct de această infrastructură. „Este justificată cererea agricultorilor de a beneficia de un mecanism de restituire a accizei la motorină pentru a reduce costurile de producție”, a subliniat el.

Legea Apelor și irigațiile: între urgență și strategie

Economistul a insistat și asupra revizuirii Legii Apelor și elaborării unei strategii naționale de irigare până în 2030. „Din 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se utilizează sub 0,4%. Republica Moldova este vulnerabilă în fața secetelor din cauza lipsei unui sistem performant de irigații”, a avertizat Ioniță, adăugând că o parte din sprijinul UE ar trebui orientat spre agricultură.

Pericolul restricționării exporturilor de fructe în UE

Un alt risc major semnalat de Ioniță este expirarea la 25 iunie 2025 a privilegiilor tarifare acordate prin Acordul de Asociere cu UE. „Este esențial ca Guvernul să negocieze de urgență prelungirea acestor termene. În caz contrar, circa 3.000 de antreprenori din sectorul fructelor vor fi afectați într-un moment în care exporturile generale sunt în scădere, iar cele de fructe în creștere”, a avertizat economistul.

Alerta privind industria zahărului: risc de colaps

Republica Moldova riscă să devină importator net de zahăr, atrage atenția Ioniță. „Suntem unica țară din regiune care nu acordă subvenții producătorilor de zahăr. În context de criză, trebuie limitat importul de zahăr pentru producătorii locali și aplicate măsuri anti-dumping, asemenea celor din UE. Altfel, vom pierde o industrie esențială și venituri bugetare importante”, a explicat analistul.

Contrabanda cu tutun: efectele reglementărilor neinspirate

Referindu-se la piața produselor din tutun, Ioniță a amintit că anul trecut contrabanda a explodat din cauza reglementărilor incoerente, afectând bugetul și sănătatea publică. Producătorii cer amânarea interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit, introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină și o legislație clară pentru aceste produse. Totodată, se solicită un calendar fiscal stabil pentru următorii trei ani.

Alte propuneri din partea mediului de afaceri

Sectorul plantelor medicinale și aromatice: Necesitatea unui program național dedicat, eliminarea blocajelor vamale și promovarea unui brand de țară pentru aceste produse. Piața serviciilor de taxi: Combaterea activității în zona gri (peste 30% din piață) și o tranziție echilibrată către liberalizarea pieței asigurărilor.

Infrastructura rutieră: Alocarea a 80% din accize pentru fondul rutier, ajustarea accizei la motorină și crearea unui mecanism de restituire pentru agricultori. Transportul feroviar: Separarea operatorului feroviar de expeditorii privați și crearea unei autorități de reglementare independente. „Aceste propuneri reflectă o nevoie acută de reforme sistemice și politici coerente. Dacă nu se intervine rapid și eficient, riscurile economice vor continua să se adâncească, în special pentru sectoarele strategice precum agricultura și exporturile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#politica fiscală #accize #TVA