Moldova, încă doi vecini! Putin schimbă harta Europei

Unul dintre propagandiștii lui Vladimir Putin a publicat o hartă cu viitoare împărțire a Ucrainei, după ce va fi cucerită de Rusia. Harta arată și ambițiile imperiale ale Kremlinului, dar și planuri mai vechi de rupere a țării vecine în trei state diferite.

Planurile președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, au fost dezvăluite de unul dintre cei mai importanți propagandiști ai săi, Alexandr Koț, scrie Segodnia, care constată că ocupanții nici măcar nu-și mai ascund adevăratele obiective în războiul împotriva Ucrainei.

La Forumul Economic din orașul rus St. Petersburg, din Federația Rusă, a fost prezentată o hartă a modului în care rușii doresc să împartă Ucraina în districte. Harta cu împărțirea Ucrainei, publicată de propagandistul rus Alexandr Koț, prezintă o schemă pentru împărțirea administrativ-teritorială a Ucrainei în cazul ocupării acesteia. Schema este concepută pentru o „perioadă de tranziție” de 3-5 ani.

Ucraina ar urma să fie împărțită în trei, o idee mai veche a Kremlinului. Prima secțiune a țării ar urma să fie așa-numitul „District teritorial de vest”, care ar putea fi format din opt regiuni (Volin, Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Liov, Rivne, Ternopil, Hmelnițki și Cernăuți), cu centrul de district în orașul Hmelnițki.

A doua secțiune a Ucrainei ar urma să fie așa-numitul „District Teritorial Central”, care ar include opt regiuni (Viniția, Jitomir, Kiev, Poltava, Sumi, Harkov, Cerkasy și Chernihiv), cu centrul administrativ în actuala capitală Kiev. Publicația ucraineană remarcă faptul că alte județe nu sunt vizibile în fotografia cu harta noii împărțiri teritoriale a Ucrainei.

A treia secțiune, care cuprinde partea de sud-est a țării, cu Donbasul în care se află cele două republici separatiste Lugansk și Donețk, precum și partea de la nord de Peninsula Crimeea, ocupată de trupele lui Vladimir Putin, cu litoralul ucrainean la Marea Neagră, este în mare parte ocupată de invadatori sau scena unor lupte extrem de grele.

Trebuie remarcat faptul că Pentagonul a confirmat, indirect, că Rusia are astfel de planuri. Cu o zi în urmă, reprezentanții Departamentului Apărării din SUA au declarat că președintele rus Vladimir Putin își dorește încă să cucerească cea mai mare parte a Ucrainei, dacă nu chiar întreaga țară.

Dar, a spus secretarul adjunct al Apărării, Colin Kohl, în prezent președintele rus este nevoit să-și restrângă obiectivele în război, pentru că nu are forța necesară pentru a le atinge.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#harta #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.