Lukașenko, dator vândut lui Putin: nu mai poate plăti gazul rusesc. Detaliul costisitor din contractul Gazprom

Belarusul nu poate plăti gazul rusesc din cauza întăririi artificiale a cursului de schimb al rublei. Președintele Alexander Lukașenko a trecut voluntar la plata gazelor naturale în ruble rusești, dar acum nu își poate îndeplini obligațiile, relatează Nasha Niva.

Conform contractului cu Gazprom, Belarusul ar trebuit să plătească 128 de dolari la mia de metri cubi de gaz. Acesta este un preț bun, de aproximativ patru ori mai mic față de prețul gazelor din alte țări.

„Totuși, Minskul a căzut într-o capcană pe care și-a pus-o singur. Din motive politice, administrația belarusă a cerut de multă vreme o tranziție la plățile de energie în ruble rusești. Însă Rusia a decis să ridice artificial rubla atât față de dolar, cât și față de euro și față de rubla din Belarus”, se arată în comunicat.

Acum, cotația este de 56 de ruble per dolar. Însă Minskul nu face plăți la cursul de schimb curent: toate tranșele se plătesc la nivelul primeia, aceasta este politica Gazprom.

Pe 3 iunie, Consiliul UE a finalizat procedura de aprobare a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Sancțiunile includ o abandonare treptată a importurilor UE de petrol rusesc.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #plati #Belarus #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.