Germania respinge planul UE privind interzicerea automobilelor cu motoare pe combustie din 2035

Guvernul german nu va fi de acord cu planurile Uniunii Europene care vizează interzicerea comercializării de noi autoturisme echipate cu motoare pe ardere internă începând din 2035, a declarat marţi ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, transmite Reuters.

În încercarea de a reduce emisiile poluante cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, Comisia Europeană a propus reducerea cu 100% a emisiilor de CO2 ale noilor autoturisme începând din 2035. Aceasta ar însemna, practic, că începând din 2035 va fi imposibilă comercializarea autoturismelor echipate cu motoare pe ardere internă.

Parlamentarii europeni au sprijinit luna aceasta propunerea Comisiei Europene, înaintea negocierilor cu ţările membre UE cu privire la forma finală a legii.

Luând cuvântul la un eveniment organizat marţi de Asociaţia Federală a Industriei Germane (BDI), Christian Lindner a spus că vor continua să existe nişe pentru automobilele cu motoare pe combustie astfel încât o interdicţie ar fi o greşeală şi de aceea guvernul de la Berlin nu va fi de acord cu această legislaţie europeană, mai relatează Reuters, citată de Agerpres.

Christian Lindner, membru al Partidului Liberal Democrat (FDP), care împreună cu social-democraţii şi verzii formează coaliţia guvernamentală de la Berlin, a mai spus că Germania va fi cea mai importantă piaţă pentru vehiculele electrice.

#combustie #automobile #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La etapa actuală, Moldova se confruntă cu obstacole în valorificarea potențialului economic al râurilor Prut și Nistru. Agenția de Mediu s-a răzgândit peste noapte și a suspendat avizul pentru o companie de export a cerealelor, în contextul creșterii costurilor mari de transport pe cale terestră și a încercărilor fermierilor de a-și livra recoltele prin cheiurile de pe râul Prut.

Limitele rezervației Prutul de Jos au fost stabilite în detrimentul dezvoltării economice și sociale a statului și există suspiciunea că aceste limite protejează un port privat, iar acest lucru împiedică Moldova să-și dezvolte o infrastructură portuară la nivel de stat într-un mod competitiv.

În acest context, Ministerul Mediului a decis să retragă avizele pozitive acordate anterior, chiar dacă transportul naval este considerat mai puțin dăunător mediului înconjurător. Compania ExpoPrut, de exemplu, a primit aviz, dar MoldSilva a solicitat suspendarea acestuia. La fel, compania Vas International Plus a fost somată să înapoieze avizul, deși a obținut toate documentele necesare.

Pentru a putea livra cereale din cheiurile de pe râul Prut, companiile trebuie să obțină avize de la mai multe instituții, printre care Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, Agenția Navală, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Apele Moldovei și MoldSilva. Acest proces de avizare implică prezentarea unui set complex de documente, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului.

În intenția de a proteja mediul, prin restricționarea transportului naval în Republica Moldova, se ajunge la un efect mai dăunător – suprasolicitarea transportului rutier, care conduce la emisii de poluanți sub formă de gaze de eșapament, deteriorarea drumurilor și impact negativ asupra sănătății publice, nemaivorbind de faptul că este mai scump de 3 ori. În plus, agenții economici care totuși reușesc să utilizeze transportul naval se văd nevoiți să apeleze la serviciile porturilor private, care sunt și ele semnificativ mai costisitoare comparativ cu tarifele porturilor de stat.

Astfel, decizia recentă a Agenției de Mediu de a suspenda avizele pentru companiile de export a cerealelor în Moldova pune în evidență dilema între protejarea mediului și stimularea dezvoltării economice. Este esențial să se găsească soluții echilibrate care să permită utilizarea eficientă a resurselor naturale, în timp ce se promovează o creștere economică sustenabilă.

Autoritățile trebuie să analizeze în profunzime impactul deciziilor lor asupra pentru a asigura un echilibru optim între aceste interese divergente.

Concluzionând, este imperativ ca Moldova să abordeze cu fermitate și eficiență problema dificultăților în utilizarea cheiurilor de pe râul Prut. Cu noul sezon agricol 2024-2025, este esențial să se elimine orice obstacol care împiedică agenții economici să valorifice potențialul fluvial al țării. Timpul este crucial, iar soluțiile trebuie implementate fără întârziere pentru a asigura ca în noul sezon Moldova să beneficieze pe deplin de resursele sale naturale și de oportunitățile economice asociate.