Europa se întoarce la cărbune. Tot mai multe țări adoptă măsuri de urgență

Cei mai mari cumpărători europeni de gaze rusești sunt acum în căutare de noi alternative pentru proviziile de combustibili și ar putea să fie nevoiți să ardă mai mult cărbune pentru a face față fluxului limitat de gaze din Rusia care amenință să provoace o criză energetică în această iarnă dacă rezervele nu sunt înlocuite, scrie Reuters.

Germania, Italia, Austria și Olanda au spus că centralele electrice pe bază de cărbune ar putea să ajute continentul european să treacă peste criza care a dus la o creștere a prețurilor și a făcut și mai grea lupta împotriva inflației.

Guvernul olandez a spus luni că nu va mai limita producția de energie la centralele electrice pe bază de cărbune și va activa prima fază a planului de combatere a crizei energetice. Danemarca a activat și ea primul pas din planul de urgență din cauza incertitudinii aprovizionării cu gaze naturale din Rusia.

Italia s-a apropiat de situația în care va declara stare de urgență în domeniul energiei după ce compania petrolieră Eni a spus că Gazprom i-a transmis luni că va primi doar o parte din livrările de gaze pe care le-a cerut.

Germania, care suferă de asemenea din cauza fluxului redus de gaze rusești, a anunțat un nou plan de a mări rezervele de gaze și a spus că ar putea reporni centralele electrice pe bază de cărbune la care încercase treptat să renunțe.

„Este dureros, dar este pur și simplu o necesitate în situația asta pentru a reduce consumul de gaze”, a spus ministrul german al economiei Robert Habeck, membru al Partidului Verde care a promovat inițiativa ca Germania să renunțe cât mai repede la cărbune pentru a reduce emisiile de gaze de seră. „Dacă o facem, riscăm ca depozitele să nu fie destul de pline la finalul anului când începe sezonul de iarnă”, a spus Habeck. „Și atunci suntem ușor de șantajat la nivel politic”.

Rusia dă vina pe sancțiuni pentru criza energetică prin care trece Europa

Rusia a criticat din nou Europa, spunând că Occidentul este de vină pentru criza energetică din cauză că a impus sancțiuni împotriva Moscovei.

Fluxul de gaze din Rusia spre Germania prin gazoductul Nord Stream 1, principala rută care aprovizionează cea mai mare economie a Europei, era luni la 40% din capacitatea maximă, cu toate că a existat o majorare față de finalul săptămânii trecute.

Ucraina a spus că gazoductele sale ar putea ajuta la umplerea golurilor lăsate de fluxul redus de gaze prin Nord Stream 1. Moscova a anunțat mai demult că nu poate să pompeze mai mult gaz prin conductele pe care Ucraina nu le-a închis deja.

Guvernul austriac a ajuns la o înțelegere cu compania Verbund să convertească o centrală electrică pe bază de gaze naturale la cărbune dacă țara va avea de înfruntat o situație de urgență. OMV a spus luni că Austria primește doar jumătate din cantitatea obișnuită de gaze pentru a doua zi la rând.

Gazprom a redus săptămâna trecută livrările de gaze prin Nord Stream 1 și a dat vina pe compania germană Siemens Energy care a întârziat să returneze echipamentul rusesc pe care îl repara în Canada.

„Avem gaz, este gata de livrare, dar europenii trebuie să ne dea înapoi echipamentul care ar trebui să fie reparat conform obligațiilor lor”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Oficialii germani și italieni au spus că Rusia folosește această situație ca pe o scuză pentru reducerea livrărilor.

#centrale electrice pe carbune #criza energetica #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii vor putea semnala online produsele care le pun în pericol sănătatea sau siguranța, printr-o secțiune specială a portalului pentru produsele periculoase. Totodată, firmele care recheamă asemenea produse vor trebui să explice clar riscurile și ce pot face cumpărătorii pentru repararea, înlocuirea lor sau recuperarea banilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Proiectul prevede amenajarea unei secțiuni pentru sesizările consumatorilor pe portalul privind schimbul rapid de informații pentru produsele periculoase.

Persoanele care vor transmite o sesizare vor trebui să ofere informații despre produs, despre magazinul sau platforma online de unde l-au cumpărat și să explice de ce îl consideră periculos. Dacă s-a produs un accident, vor putea descrie împrejurările și eventualele vătămări sau alte prejudicii suferite. Sesizarea va include și numele, datele de contact, precum și informații despre discuțiile avute cu vânzătorul. Datele personale vor fi păstrate doar atât cât este necesar pentru gestionarea cazului, dar nu mai mult de cinci ani.

O altă schimbare vizează anunțurile prin care companiile îi informează pe cumpărători că un produs este rechemat din motive de siguranță. Acestea vor urma un model unic și vor trebui să arate clar despre ce produs este vorba, ce pericol prezintă și ce trebuie să facă persoanele care îl dețin.

Firmele nu vor putea folosi formulări care minimalizează riscul, precum „preventiv”, „voluntar” sau „în situații rare”. De asemenea, anunțurile nu vor putea invoca faptul că nu au fost raportate accidente pentru a diminua percepția consumatorilor asupra pericolului.

Pentru ca produsul să fie recunoscut ușor, anunțul va include fotografii, denumirea și marca, numărul lotului sau de serie. Atunci când informațiile sunt disponibile, vor fi precizate și locul și perioada în care acesta a fost comercializat.

Cumpărătorilor li se va explica ce măsuri trebuie să ia, inclusiv oprirea utilizării produsului rechemat, și cum pot să îl returneze la magazin ori să programeze ridicarea de la domiciliu sau repararea acestuia. Companiile vor preciza soluțiile oferite — reparare, înlocuire sau rambursare — și datele de contact pentru informații suplimentare.

Potrivit notei informative, obligația companiilor de a emite anunțuri de rechemare există deja. Proiectul stabilește un format comun pentru aceste mesaje și o procedură unitară prin care consumatorii pot semnala produsele suspectate că prezintă riscuri.

Documentul reglementează și schimbul de informații cu sistemul european de alertă rapidă „Safety Gate”. Alertele validate despre produse periculoase din alte state vor ajunge la autoritățile competente din Moldova, inclusiv la Serviciul Vamal.

Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, regulile privind sesizările și anunțurile de rechemare vor intra în vigoare la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la „Safety Gate” se vor aplica la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la obținerea statutului de membru al sistemului.