Chiar dacă artiștii sunt împotrivă, Guvernul a aprobat legea buclucașă care prejudiciază drepturile de autor

În ședința de astăzi, 22 iunie, Guvernul a aprobat legea scandaloasă care prejudiciază drepturile de autor și ale titularilor.

Astfel, proiectul prevede uniformizarea normelor legale din domeniul proprietății intelectuale cu referire la asigurarea respectării drepturilor; reglementarea dreptului interpreților de a obține o plată anuală suplimentară; completarea listei de drepturi patrimoniale exclusive ale interpreților și altor subiecți ale drepturilor conexe; stabilirea unor reguli unice pentru gestiunea colectivă a drepturilor de autor și conexe; limitarea comisionului de gestiune până la 30%; obligația întocmirii și publicării unui Raport anual de transparență de către organizațiile de gestiune colectivă.

„Noua lege va avea beneficii pentru toate părțile interesate din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe. În mod special, de pe urma acestei legi vor avea de profitat autorii și titularii de drepturi de autor și conexe: va crește remunerația ce li se cuvine, ținând cont de libertatea de negociere și stabilirea tarifelor în metodologii, de mecanismul clar și echitabil cu privire la retribuția compensatorie, de recunoașterea unor noi drepturi (de exemplu, remunerația anuală suplimentară), de micșorarea comisionului de gestiune pentru organizațiile de gestiune colectivă și de noile pârghii privind accesul la orice informație ce ține de gestionarea drepturilor”, a declarat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu în cadrul ședinței Guvernului.

Ieri, 21 iuni, bani.md a publicat un material în care se arată că prin respectiva lege prejudiciază drepturile de autor ale titularilor.

Proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, elaborat de AGEPI contravine mai multor legi naționale, dar și la cel puțin 5 articole ale Directivei 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multi-teritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă (Directiva 2014/26/UE). Normele de tehnică legislativă, în cazul implementării unor norme europene, obligă AGEPI să solicită expertiza europeană calificată a asociațiilor internaționale de profil.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#drepturi de autor #sedinta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.