Toată lumea îi întoarce spatele lui Emmanuel Macron. Partidul său nu găsește aliați la guvernare, situația e disperată

22 Iun. 2022, 09:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Iun. 2022, 09:00 // Actual //  bani.md

Liderii partidelor politice franceze au refuzat oferta politică a lui Emmanuel Macron de a-l susține într-o alianță politică. Aceștia i-au cerut președintelui francez să vină cu propuneri concrete din care să rezulte că acceptă compromisurile lor. Situația în Franța este destul de dificilă după alegerile parlamentare, dat fiind că partidul condus de Macron nu a reușit să obțină voturile necesare pentru constituirea unei noi majorități parlamentare.

Liderii partidelor politice franceze s-au întâlnit marţi, 21 iunie, cu preşedintele Emmanuel Macron, după ce coaliţia acestuia a pierdut majoritatea parlamentară. Aceștia au refuzat stabilirea unor alianţe care să-i redea liderului de la Elysee susţinerea în legislative. Ei au cerut concesii pentru a accepta să-i susțină un guvern, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE.

Emmanuel Macron a început marţi o serie de întâlniri cu liderii principalelor partide pentru a găsi o posibilă ieşire din dilema creată de rezultatul legislativelor. Coaliția sa, Ensemble! (Împreună) a pierdut majoritatea în Adunarea Naţională, dar nici nu poate fi imaginată vreo majoritate alternativă a opoziţiei.

În acest context, preşedintele francez i-a primit marţi dimineaţă pe liderul formaţiunii de dreapta „Republicanii”, Christian Jacob, şi pe secretarul general al Partidului Socialista (PS), Olivier Faure. La finalul discuției, Jacob a semnalat presei intenţia partidului său de a continua „în opoziţie, de o manieră hotărâtă, dar responsabilă”. El a precizat că îi revine lui Macron sarcina „să pună propuneri pe masă”.

Christian Jacob, care l-a descris anterior pe Macron drept un politician „arogant”, a subliniat că o alianţă a formaţiunii sale de dreapta cu coaliţia acestuia ar echivala cu o „trădare” a propriului electorat conservator.

Propuneri concrete i-a cerut liderului de la Elysee şi socialistul Faure. El a spus că Macron trebuie să facă propuneri, fără a da vreun indiciu asupra unui eventual acord. La rândul său, liderul formaţiunii centriste MoDem, Francois Bayrou, un aliat important al lui Macron, a apreciat după discuţia cu acesta că „este nevoie de ceva apropiat de (un guvern de) uniune naţională”.

Liderul de la Elysee a avut consultări şi cu alţi politicieni, inclusiv cu lidera extremei drepte Marine Le Pen.

„Dacă măsurile care vor fi prezentate sunt de bun simţ le vom vota”, a spus Marine Le Pen după ce a discutat cu Macron.

Este exclusă, însă o alianţă a extremei drepte cu partidul prezidenţial, care în seara alegerilor din Franța a subliniat că va face alianţe numai cu partide conforme cu orientările sale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!