Cinci rețineri! CNA și procuratorii anticorupție, în vizită la cea mai mare piață din capitală. Reacția ANSA

20 Apr. 2021, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Apr. 2021, 10:25 // Actual //  MD Bani

Mai mulţi funcţionari din cadrul Laboratorului de expertiză sanitar-veterinară al Direcţiei Municipale pentru Siguranţa Alimentelor, dar şi agenţi economici, au fost documentaţi de CNA şi procurorii anticorupţie, în cadrul a 43 de cauze penale, pornite pe fapte de corupere pasivă şi activă. Aceştia sunt bănuiţi că ar fi eliberat comercianţilor, care desfăşurau activitate de vânzare a cărnii în halele Pieţei Centrale, certificate de calitate şi sanitar-veterinare contra mită. Cinci persoane au fost reţinute pentru 72 de ore, iar în prezent sunt audiate de procurori şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie.

Potrivit investigaţiilor, care s-au desfăşurat pe parcursul a trei luni, angajaţi ai Laboratorului de expertiză sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor din mun. Chişinău ar fi perceput de la agenţii economici, care aduceau carnea pentru vânzare în Piaţa centrală, sume de bani sub formă de taxe de protecţie pentru a le elibera certificate de calitate fără a supune marfa controlului amănunţit. Din imaginile video şi înregistrările obţinute de investigatori, urmare monitorizării, rezultă că funcţionarii efectuau controale superficiale ale mărfii, admiţând produse de proastă calitate spre vânzare şi punând în pericol siguranţa alimentară a cetăţenilor.

La modul concret, dacă taxa oficială pentru o carcasă de carne de porcină sau bovină este de 10 lei per unitate, atunci mita pentru permisiunea de a o comercializa se ridica până la câteva sute de lei, în funcţie de calitatea mărfii. În cazul în care marfa era proaspătă, de calitate înaltă, mita valora nu mai mult de 100 de lei pentru o unitate. Mărimea mitei însă se ridica de câteva ori în cazurile în care pe tarabele pieţei ajungea carne de calitate proastă sau cu un termen mic de valabilitate. Astfel, un agent economic care furniza pe piaţă între 30-40 de carcase urma să plătească drept taxă de protecţie câteva mii de lei, la fiecare partidă. Din documentările, operate timp de trei luni, se estimează o sumă, pretinsă drept mită, de circa 100 000 de lei – bani care au fost calculaţi luând ca bază înregistrările obţinute de anchetatori. Suma reală, însă, care a intrat în afara circuitului oficial, ar putea fi de câteva ori mai mare.

În urma percheziţiilor din această dimineaţă, au fost reţinuţi 5 persoane, între care 3 medici veterinari din cadrul Laboratorului de expertiză sanitar-veterinară şi 2 agenţi economici. Acţiunile de urmărire penală s-au desfăşurat la domiciliile acestora, în birourile de serviciu şi automobile, dar şi în halele din Piaţa centrală a municipiului Chişinău.

Menţionăm că, procurorii conduc urmărirea penală, care se desfăşoară în cadrul a 43 de dosare, pornite pe fapte de corupere pasivă şi activă. Legislaţia în vigoare prevede până la 10 ani de puşcărie pentru aceste fapte, amendă penală şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice.

Amintim că, orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunţarea unei decizii defintive şi irevocabile de judecată.

Reacția ANSA

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, a venit cu o reacție referitor la cele întâmplate.

Într-o postare pe pagina de Facebook, reprezentanții Autorității scriu că „ANSA se disociază totalmente de acțiunile coruptibile a unor funcționari și reiterează angajamentul de a continua activitatea în spiritul legalității, transparenței, corectitudinii și responsabilității.”

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!