Ioniță: Dacă BNM nu intervenea pe piața valutară era o catastrofă, mai ceva ca explozia de la Cernobîl

În lunile iulie, august ar trebui să avem o ușoară scădere a inflației, iar în toamnă o temperare, însă situația rămâne complicată de plan internațional. Economistul Veaceslav Ioniță a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4 că presiunea energetică și respectiv inflația pe componenta energetică încă ne va duce prețurile în sus. Noi încă nu am absorbit șocul energetic de la începutul anului trecut.

Potrivit economistului, în prezent, inflația are câțiva factori de bază – componenta energetică, a produselor alimentare, războiul din Ucraina și inflația importată cu o pondere de vreo 80%. Da pe intern avem un consum precedent. BNM acuma înăsprește politica monetară descurajează consumul și încurajează economiile populației, dar asta influențează prea puțin. Însă pot spune aici că economia noastră este una handicapată în sensul că monopolizată, cu scheme, asta tot are o contribuție dar nu atât de mare la inflație.

„Șocul extern la inflație e cel mai mare, iar acuzațiile că BNM e vinovată, din păcate este contraproductivă și discreditează guvernarea în ochii partenerilor noștri externi. BNM are două instrumente de intervenție: politica valutară (care se consideră că nu este, dar după părerea mea e unul puternic). Noi am avut prima dată în istoria Moldovei oferta negativă de valută din partea populației și BNM a intervenit masiv, pentru asta și este banca centrală. A intervenit și a menținut stabilitatea cursului valutar. A făcut asta în condiții unei cereri fără precedent, pentru asta și sunt rezerve valutare. Și doi, politica monetară, care după mine are o influență nu prea puternică. Toți sar cu gura la BNM că trebuia să intervină mai repede. Știți în cine primul lovește înăsprirea politicii monetare – Guvern.”, a explicat Ioniță.

În opinia lui Ioniță, acuzațiile tăioase ale guvernării în adresa BNM se datorează faptului că anul trecut guvernul se împrumuta cu 5%, și anul acesta, din cauza înăspririi politicii monetare, guvernul se împrumută cu 17-18%. Și Guvernul anul acesta, pentru prima dată a declarat că nu se mai împrumută pe piața internă. Da cum să nu te împrumuți? Nu ai de unde, pe extern nu îți dă nimeni și ei sunt nevoiți să se împrumute pe intern.

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.

#companii #Investiții #bani