Ioniță: Dacă BNM nu intervenea pe piața valutară era o catastrofă, mai ceva ca explozia de la Cernobîl

În lunile iulie, august ar trebui să avem o ușoară scădere a inflației, iar în toamnă o temperare, însă situația rămâne complicată de plan internațional. Economistul Veaceslav Ioniță a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4 că presiunea energetică și respectiv inflația pe componenta energetică încă ne va duce prețurile în sus. Noi încă nu am absorbit șocul energetic de la începutul anului trecut.

Potrivit economistului, în prezent, inflația are câțiva factori de bază – componenta energetică, a produselor alimentare, războiul din Ucraina și inflația importată cu o pondere de vreo 80%. Da pe intern avem un consum precedent. BNM acuma înăsprește politica monetară descurajează consumul și încurajează economiile populației, dar asta influențează prea puțin. Însă pot spune aici că economia noastră este una handicapată în sensul că monopolizată, cu scheme, asta tot are o contribuție dar nu atât de mare la inflație.

„Șocul extern la inflație e cel mai mare, iar acuzațiile că BNM e vinovată, din păcate este contraproductivă și discreditează guvernarea în ochii partenerilor noștri externi. BNM are două instrumente de intervenție: politica valutară (care se consideră că nu este, dar după părerea mea e unul puternic). Noi am avut prima dată în istoria Moldovei oferta negativă de valută din partea populației și BNM a intervenit masiv, pentru asta și este banca centrală. A intervenit și a menținut stabilitatea cursului valutar. A făcut asta în condiții unei cereri fără precedent, pentru asta și sunt rezerve valutare. Și doi, politica monetară, care după mine are o influență nu prea puternică. Toți sar cu gura la BNM că trebuia să intervină mai repede. Știți în cine primul lovește înăsprirea politicii monetare – Guvern.”, a explicat Ioniță.

În opinia lui Ioniță, acuzațiile tăioase ale guvernării în adresa BNM se datorează faptului că anul trecut guvernul se împrumuta cu 5%, și anul acesta, din cauza înăspririi politicii monetare, guvernul se împrumută cu 17-18%. Și Guvernul anul acesta, pentru prima dată a declarat că nu se mai împrumută pe piața internă. Da cum să nu te împrumuți? Nu ai de unde, pe extern nu îți dă nimeni și ei sunt nevoiți să se împrumute pe intern.

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.