Republica Moldova a obținut Cotă Specială de autorizații CEMT pentru anul 2023

Agenția Națională Transport Auto anunță că Republic Moldova a obținut Cotă Specială de autorizații CEMT pentru anul 2023. Andrei Spînu, Viceprim-Ministru, Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul Consiliului Miniștrilor al Forului Internațional de Transport (FIT) 2022, care a avut loc în perioada 18-19 mai 2022, la Leipzig, Germania, a înaintat solicitarea din partea Republicii Moldova a sprijinului pentru acordarea unei Cote Speciale de cel puțin 25 autorizații multilaterale CEMT.

Pentru luarea deciziei, subiectul a fost abordat la ședința Grupului pe Transport Rutier al FIT, care s-a desfășurat în perioada 23-24 iunie, la Paris, unde au fost prezenți reprezentanții delegațiilor a 43 State Membre. Delegația Republicii Moldova a prezentat informația necesară și argumentarea detaliată privind necesitatea Cotei Speciale de autorizații, având în vedere situația dificilă a operatorilor de transport moldoveni și dificultățile cu care se confruntă aceștia la efectuarea transportului rutier internațional în contextul realităților actuale din regiune.

În rezultat, cu vot unanim, Statele Membre FIT au decis acordarea Republicii Moldova pentru anul 2023 a unei Cote Speciale de 50 autorizații CEMT de bază, care conform coeficienților de multiplicare vor fi transformate în autorizații pentru camioane EURO V și EURO VI. Ținem să menționăm că, cota de bază acordată anual Republicii Moldova constituie 150 autorizații CEMT.

În dependență de evoluția evenimentelor din Ucraina, Cota Specială poate fi prelungită pentru perioada anilor 2024-2025, însă nu mai mult de 3 ani consecutiv, conform reglementărilor stabilite în cadrul Sistemului Cotei Multilaterale CEMT.

#CEMT #autorizatii de transport #ANTA #andrei spinu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.