Putin nu mai are ce face. Militarii SUA îi văd fiecare pas

Avioane de luptă americane F-35 au fost observate patrulând în spațiul aerian românesc, prin intermediul aplicației Flightradar24.com. Zborurile au fost observate deasupra Dobrogei, așa cum apare pe hărți. Două avioane F-35 au ajuns în România pe 24 februarie, în prima zi a invaziei ruse, la Baza 86 Aeriană de la Borcea. Iar de curând, președintele Klaus Iohannis a anunțat Parlamentul că a permis două ca aeronavele F-35 „să survoleze, aterizeze şi să opereze pe teritoriul României”.

Aplicația Flight Radar 24 a semnalat un avion de luptă american, de ultimă generație, F 35, patrulând deasupra Dobrogei, la sud de zona ucraineană a Basarabiei. Este pentru prima oară, când o astfel de aeronavă, considerată invizibilă, apare pe hărțile zborurilor civile. Acest lucru se datorează faptului că piloții au activat transponderul de la bord pentru a evita un eventual accident cu o altă aeronavă civilă.

La scurtă vreme după apariția acestei informații, cu privire la zborul de patrulare al F-35, au început să apară și speculațiile cu privire la obiectivele urmărite în această misiune de patrulare. Astfel, acestea sunt legate de dotările moderne ale acestui aparat, în special de radarul de tip AESA (Active Electronically Scanned Array). Acestea au o rată de scanare extrem de rapidă (milisecunde), o rază de acțiune foarte mare, capacitatea de a urmări un număr foarte ridicat de ținte simultan (unde agile multiple), probabilitate foarte joasă de detecție din cauza undelor care îți schimba direcția în milisecunde, capacitatea de a funcționa ca radio/bruiaj și pot cartografia cu precizie terenul.

Funcția de cartografiere ar putea fi utilizată pentru a scana terenul pe Insula Șerpilor, din apropierea granițelor României, supusă, în mod constant, tirurilor de rachete ale forțelor din Ucraina, în ultima perioadă. Insula Șerpilor, al cărei rol strategic este foarte important, a fost ocupată în primele zile de război, de Rusia

„Radarul actual AWACS este cu aproape 2 generații în urmă față de radarul de pe F-35, ca tehnologie de bază. Acesta poate face cartografiere radar cu deschidere sintetică, asupra unor locații precum Snake Island (Insula Șerpilor), situată în raza F-35, având în vedere altitudinea suficient de mare la care patrulează. Asta ar putea fi foarte util cuiva”, a comentat pe Twitter, un utilizator.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#americanii #F16 #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.