Uniunea Europeană a decis. Mașinile noi pe benzină și diesel, interzise din 2035

Uniunea Europeană a aprobat planul Comisiei Europene de a reduce la zero emisiile de CO2 la maşinile noi începând din 2035. Oficialii cer motoare electrice 100%, dar industria auto este revoltată de decizia autorităților.

Această propunere a fost prezentată de executivul european în iulie 2021. El a precizat că va fi sfârșitul vânzărilor de vehicule pe benzină şi diesel în UE începând cu 2035. Măsura trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor climatice, în special neutralitatea carbonului până în 2050.

Cu toate astea, Germania şi Italia nu au fost încântate de propunere, iar cei 27 au acceptat și tehnologii alternative, cum ar fi combustibilii sintetici sau motoarele hibride reîncărcabile. Oficialii vor să analizeze dacă vor scăpa de emisiile de gaze cu efect de seră la vehicule.

Miniştrii mediului din statele membre UE, reuniţi la Luxemburg, au aprobat, de asemenea, o prelungire cu cinci ani a scutirii de obligaţii în materie de CO2 acordate producătorilor ce scot peste 10.000 de vehicule pe an, până la sfârşitul anului 2035. Această clauză, denumită uneori „amendamentul Ferrari” se axează pe cele mai scumpe mașini din lume.

Propunerile urmează să fie acum negociate cu europarlamentarii care şi-au stabilit, de asemenea, luna aceasta poziţia faţă de propunerea Comisiei Europene.

„Aceasta constitue o mare provocare pentru industria noastră de automobile„, a recunoscut ministrul francez pentru tranziţie ecologică, Agnes Pannier-Runacher, care a prezidat întâlnirea de marţi. Ea a spus însă că reprezintă o necesitate în faţa concurenţei din partea Chinei şi a SUA, care au pariat în mare măsură pe vehiculele electrice, văzute ca viitor al industriei de automobile. Aceste decizii vor „permite o tranziţie planificată şi însoţită”, a adăugat ministrul, potrivit AFP.

Cercetările au indicat că cea mai mare piedică în calea adoptării vehiculelor electrice este în prezent costul pentru cumpărători, a declarat Michelle Krebs, analist executiv la Cox Automotive, pentru ABC News.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#combustie #interzicere #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, nu a primit aprobarea autorităților franceze pentru a părăsi teritoriul Franței în direcția Statelor Unite, unde plănuia să se deplaseze „pentru negocieri cu fonduri de investiții”. Informația a fost publicată de Politico, cu referire la un comunicat oficial al Parchetului din Paris.

Potrivit instituției, decizia a fost luată pe 12 mai, „în lipsa unei necesități și justificări clare pentru o astfel de deplasare”.

Durov se află în prezent sub supraveghere judiciară în Franța, iar deplasările sale în afara țării sunt strict reglementate. El nu poate părăsi teritoriul francez fără permisiunea autorităților. Singura excepție de până acum a fost un permis temporar pentru o călătorie în Dubai, acordat între 15 martie și 7 aprilie 2025.

Anterior, pe 18 mai, Durov a lansat acuzații grave într-o postare publică, afirmând că în această primăvară a fost vizitat în hotelul de lux Hôtel de Crillon din Paris de către șeful serviciului francez de informații externe (DGSE), Nicolas Lerner. Oficialul i-ar fi cerut să blocheze „vocile conservatoare din România” pe Telegram, în contextul alegerilor prezidențiale. Durov susține că a refuzat.

Declarațiile sale au coincis cu ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, fapt ce a amplificat tensiunile. Autoritățile franceze au respins categoric acuzațiile.

Serviciul de informații externe al Franței (DGSE) a confirmat că au avut loc mai multe întâlniri cu Durov, dar a precizat că scopul acestora a fost exclusiv reamintirea obligațiilor legale ale Telegram, în special privind prevenirea diseminării conținutului terorist și al materialelor cu pornografie infantilă. DGSE a negat cu fermitate orice tentativă de influențare a proceselor electorale.

Amintim că Pavel Durov a fost reținut în august 2024 în Franța, fiind acuzat că platforma sa nu a întreprins măsuri suficiente pentru a combate propaganda teroristă și distribuirea de conținut ilegal. Autoritățile franceze au reclamat că Telegram ar fi ignorat în mod sistematic solicitările de blocare a materialelor interzise.