Boris Johnson, ironii la adresa lui Vladimir Putin. „Dacă ar fi fost femeie”. Cum vede războiul din Ucraina

Dacă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar fi fost femeie, invazia din Ucraina nu s-ar fi produs. Premierul britanic Boris Johnson descrie războiul din Ucraina drept o acțiune nebună, macho declanșată de Vladimir Putin. Premierul britanic a făcut aceste declarații la finalul Summitului G7, pentru postul de televiziune ZDF. El a subliniat că Ucraina trebuie susținută pentru a obține o poziție avantajoasă la viitoarele negocieri de pace.

Premierul britanic Boris Johnson susține că liderii G7 (Grupul celor mai puternice şapte economii ale lumii) vor cu „disperare” ca războiul din Ucraina să se încheie. Însă, a precizat premierul britanic, nu există pe moment o „posibilă înţelegere”, în această direcție.

„Dacă Putin ar fi fost femeie, ceea ce, evident, nu este, însă dacă ar fi fost, chiar nu cred că ar fi început un război nebun, macho – invazia şi violenţa în modul în care a făcut-o. (…) Dacă vreţi un exemplu de masculinitate toxică, asta este ceea ce face el în Ucraina”, a spus Johnson,

Totodată, premierul britanic a spus că reuniunea la vârf a G7 a fost „incredibilă”. Aceasta deoarece, a remarcat el, liderii celor şapte puteri „s-au apropiat din ce în ce mai mult.

„Logica este că da, desigur, toţi vor ca războiul să se termine, vor cu disperare ca războiul să se încheie, dar nu există o posibilă înţelegere. Vladimir Putin nu face o ofertă de acord, (preşedintele ucrainean Volodimir) Zelenski nu poate face o ofertă de acord”, a constatat Johnson, conform BBC.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Johnson #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Impozitele pe bunurile imobiliare ar putea crește în perioada următoare, după ce Guvernul propune eliminarea pragului minim din Codul fiscal, o măsură care va permite autorităților locale să stabilească liber nivelul taxelor pentru locuințe și terenuri.

Potrivit documentului, măsura urmărește două obiective-cheie: creșterea autonomiei administrațiilor publice locale și reducerea presiunii fiscale asupra contribuabililor, în special în contextul reevaluărilor periodice ale imobilelor, care au dus în ultimii ani la majorări de taxe.

În prezent, legislația impune o limită minimă a impozitului pentru anumite categorii de bunuri imobiliare. Eliminarea acesteia ar permite primăriilor să ajusteze taxele în funcție de realitățile economice locale, inclusiv să le reducă acolo unde este necesar.

Proiectul prevede că toate categoriile de imobile, inclusiv locuințele, garajele, terenurile aferente și loturile pomicole, vor intra sub incidența noilor reguli, iar cota concretă va fi stabilită anual de autoritățile locale, fără a mai fi condiționată de un prag minim.

În paralel, Guvernul anunță o reformă mai amplă a sistemului de impozitare a proprietăților, planificată pentru 2027. Printre schimbările analizate se numără reintroducerea unor cote maxime, dar și transferul către autoritățile locale a dreptului de a decide cine beneficiază de scutiri sau reduceri și în ce proporție.

Menționăm că anterior directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.