Războiul a aruncat în aer prețul alimentelor. Europenii au probleme cu foametea

Războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale împotriva Moscovei au împins inflația europeană la un nou nivel record în iunie, o veste proastă pentru gospodăriile care se confruntă acum cu creșterea prețurilor la alimente, pe lângă cele la energie, transmite AFP.

Rata inflației în cele 19 țări care împart moneda unică s-a situat în iunie la 8,6% în ritm anual, după 7,4% în aprilie și 8,1% în mai, a anunțat vineri Eurostat.

Cifrele sunt cele mai mari înregistrate de biroul european de statistică de la prima publicare a indicatorului, în ianuarie 1997.

Inflație record în fiecare lună de după noiembrie

Creșterea prețurilor de consum a atins niveluri record în fiecare lună începând din noiembrie, chiar dacă anul trecut a fost considerată un fenomen temporar, legat de forța redresării economice după șocul pandemiei și al perturbărilor din lanțurile de aprovizionare.

Invazia Ucrainei de către armata rusă la sfârșitul lunii februarie și sancțiunile economice occidentale împotriva Moscovei exacerbează creșterea prețurilor și provoacă temeri privind o scădere bruscă a creșterii produsului intern brut (PIB).

Acum, „europenii au probleme în a-și asigura hrana”, spune Philippe Waechter, economist șef la Ostrum Asset Management.

„Din punct de vedere istoric, nu am avut niciodată o cifră atât de mare privind contribuția alimentelor la inflație, va cântări foarte greu”, a explicat el pentru AFP, referindu-se la creșterea prețului cerealelor și a uleiurilor folosite în produsele procesate.

Populația, nevoită să strângă cureaua

Consolidarea inflației afectează întotdeauna în primul rând sectorul energetic (electricitate, petrol, gaze…). Această componentă a indicelui prețurilor a urcat cu 41,9% pe un an în iunie, după ce în luna mai fusese de 39,1%. Dar și creșterea prețurilor la alimente (inclusiv alcool și tutun) s-a accelerat, ajungând la 8,9%, față de 7,5% în mai.

Waechter este îngrijorat de un risc major pentru economie, gospodăriile fiind obligate să strângă cureaua:

„La un moment dat, consumatorii sunt nevoiți să facă un compromis: au nevoie de benzină pentru a merge la serviciu și reduc alte cheltuieli, ceea ce creează un șoc negativ pentru activitatea economică”

În luna mai, Bruxellesul și-a redus cu 1,3 puncte procentuale prognoza de creștere a produsului intern brut (PIB) pentru zona euro, până la 2,7% în 2022, și și-a majorat prognoza de inflație cu 3,5 puncte, până la 6,1%, față de cifrele anunțate la 10 februarie, înainte de începerea ofensivei rusești.

Situația s-ar putea înrăutăți și mai mult dacă Moscova decide să întrerupă complet furnizarea de gaze către Europa ca răspuns la sancțiunile occidentale.

Perspectivele sunt în continuare sumbre

„Perspectivele pentru restul anului sunt sumbre”, avertizează Pushpin Singh, economist la centrul de cercetare Cebr.

„Actuala penurie de gaze, cauzată de reducerea exporturilor rusești, a determinat Germania și Olanda să își activeze planurile de urgență pentru a limita consumul (de energie). În cazul unei întreruperi a aprovizionării, reducerile vor fi impuse industriei și vor cauza o scădere a producției de producție”, a prezis acesta.

Inflația din zona euro depășește cu mult ținta Băncii Centrale Europene (BCE) de aproape 2%.

Prin urmare, BCE se pregătește să majoreze ratele dobânzilor în iulie, pentru prima dată în ultimii unsprezece ani, cu riscul de a încetini și mai mult creșterea economică.
Această perspectivă a ridicat riscul unei crize a datoriilor în zona euro, cu diferențe tot mai mari între ratele dobânzilor practicate de statele din nordul și sudul Europei pentru a se împrumuta și a-și finanța deficitele.

BCE va merge „atât de departe cât este necesar” pentru a combate inflația, care va rămâne probabil „excesiv de ridicată pentru o perioadă de timp”, a avertizat marți președintele BCE, Christine Lagarde.

#preturi #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră în liga mare a gusturilor… alternative. Ministerul Agriculturii a publicat pentru consultări publice lista de „alimente noi” care ar putea deveni noua normă în farfuriile noastre. Iar în topul preferințelor? Nimeni alții decât larvele de Alphitobius diaperinus, alias gândacul de făină mic. Congelate, uscate, făcute pastă sau pulbere — exact cum preferați!

Conform noilor reglementări, acest ingredient cu aspect… provocator, va putea fi adăugat cu generozitate în: batoane din cereale (până la 25g larve la 100g baton – un sfert de gândac pe fiecare mușcătură!), pâine și chifle (20g de pulbere larvară per 100g de pâine – da, și franzela va crocni ușor), cereale pentru micul dejun și porridge (10-15g – pentru un start de zi mai proteinic ca niciodată), și, desigur, preamestecuri de panificație și ca să nu mai spunem că plăcinta cu brânză s-ar putea să aibă un gust… „mai complex”.

Nu vă speriați, nu vor apărea larvele întregi în chiflă. Pe etichetă veți găsi formulări liniștitoare de genul: „Larve de Alphitobius diaperinus (larvele gândacului de făină), sub formă uscată”.

Sună aproape gourmet, nu? Pentru cei cu alergii la crustacee sau acarieni, se recomandă totuși o pauză… digestivă. Eticheta va preciza clar că aceste larve pot provoca reacții adverse. Iar copiii sub 18 ani – dezamăgire totală – nu au voie să consume suplimentele alimentare cu gândaci. Probabil pentru că adolescenții nu știu încă să aprecieze subtilitatea gustului entomologic.

Ministerul a lansat proiectul spre consultare publică, dar pare că direcția e clară: gândacii devin oficial „autohtoni”. Cândva ferecați sub dulapurile de la moară, acum vor deveni vedetele blatului de pizza și ale cornului de la școală.

Așadar, Moldova nu mai „importă” trenduri culinare, ci le înghite direct. Și dacă totul merge conform planului, peste câteva luni vom putea spune cu mândrie: Suntem ceea ce mâncăm… și se mișcă!