Putin închide robinetul, Germania se pregăteşte de reducerea forţată a consumului pentru a face faţă crizei energiei

08 Iul. 2022, 20:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Iul. 2022, 20:03 // Actual //  bani.md

Germania raţionalizează apa caldă, reduce iluminatul stradal şi închide piscinele, în timp ce impactul crizei de energie începe să se extindă din industrie la birouri, centre de agrement şi locuinţe, conform Financial Times.

O creştere uriaşă a preţului la gaze naturale, declanşată de decizia Rusiei de luna trecută de a reduce drastic livrările către Germania, a aruncat cea mai mare economie europeană în cea mai gravă criză energetică.

Importatorii de gaze şi companiile de utilităţi se luptă pentru supravieţuire, în timp ce facturile consumatorilor cresc vertiginos, iar unii dintre ei avertizează asupra creşterii tensiunilor.

“Situaţia este mai mult decât dramatică”, a declarat Axel Gedaschko, şeful federaţiei întreprinderilor germane de locuinţe GdW. “Pacea socială a Germaniei este în mare pericol”.

Pe măsură ce tensiunile legate de războiul Rusiei din Ucraina se intensifică, oficialii se tem că situaţia s-ar putea înrăutăţi. Luni, Rusia îşi va închide principala conductă către Germania, Nord Stream 1, pentru 10 zile de întreţinere programată. Mulţi din Berlin se tem că nu se va redeschide niciodată.

Luna trecută, Germania a făcut un pas crucial spre raţionalizarea gazului, când ministrul economiei, Robert Habeck, a activat a doua etapă a planului de urgenţă pentru gaz al ţării. “Situaţia de pe piaţa gazelor este tensionată şi din păcate, nu putem garanta că nu se va înrăutăţi”, a declarat el marţi. “Trebuie să fim pregătiţi pentru ca situaţia să devină critică”.

Habeck, care spune că acum face duşuri mai scurte, a făcut apel la populaţie să economisească energie, iar municipalităţile şi proprietarii de imobile au dat curs apelului.
Joi, Vonovia, cel mai mare proprietar de locuinţe din ţară, a anunţat că va reduce temperatura încălzirii centrale pe gaz a locatarilor săi la 17C între orele 23.00 şi 6.00 dimineaţa. Aceasta a declarat că măsura ar permite economisirea a 8% din costurile de încălzire.

O asociaţie de locuinţe din oraşul Dippoldiswalde, în apropiere de graniţa cu Cehia, a făcut un pas mai departe în această săptămână, prin faptul că a raţionalizat furnizarea de apă caldă pentru locuitori. De acum înainte, aceştia pot face duşuri calde doar între orele 4:00-8:00, 11:00-13:00 şi 17:00-21:00.

“Aşa cum am anunţat în adunarea generală, trebuie să facem economii pentru iarnă”, se arată într-un anunţ din blocurile afectate.
Astfel de măsuri ar putea deveni o rutină în următoarele săptămâni. Helmut Dedy, şeful Asociaţiei germane “Towns and Cities”, a declarat că “întreaga societate” trebuie acum să îşi reducă consumul de energie. Se face economie vara “pentru a avea apartamente calde la iarnă”.

“Fiecare KWh pe care îl economisim ajută la umplerea cu puţin mai mult a depozitelor de gaz”, a spus el.

Dedy a făcut apel la primăriile din toată ţara să ia măsuri de urgenţă. El a avut câteva sugestii: opriţi semafoarele pe timp de noapte; închideţi apa caldă în clădirile consiliului, muzee şi centre sportive; reglaţi aparatele de aer condiţionat şi opriţi iluminarea clădirilor istorice.

Unele au luat deja măsuri. Districtul Lahn-Dill, în apropiere de Frankfurt, opreşte apa caldă în cele 86 de şcoli şi 60 de săli de sport de la jumătatea lunii septembrie, o măsură care speră să economisească 100.000 de euro din costurile energetice, iar Düsseldorf a închis temporar un complex de piscine masive, Münster-Therme.

Între timp, Berlinul a coborât termostatul la piscinele în aer liber şi a redus temperatura acestora cu 2 grade. În vestul Germaniei, la Köln, iluminatul stradal este redus la 70 % din puterea maximă începând cu ora 23.00.
Clienţii rezidenţiali iau, de asemenea, măsuri, sobele şi şemineele cu lemne au revenit în centrul atenţiei. Vânzările de lemne de foc, peleţi de lemn, cărbune, precum şi de butelii de gaz, au crescut vertiginos.

Nu este clar în ce măsură aceste măsuri vor atenua impactul facturilor mai mari la încălzire. GdW a declarat că războiul din Ucraina va duce la creşterea preţurilor la energie pentru consumatori cu 71% până la 200%, ceea ce înseamnă costuri anuale suplimentare cuprinse între 1.000 şi 2.700 de euro pentru o gospodărie formată dintr-o singură persoană şi până la 3.800 de euro pentru patru persoane, comparativ cu nivelurile din 2021.

Costurile ar putea creşte şi mai mult ca urmare a unei noi legi care îşi croieşte drum prin parlamentul german. Aceasta ar permite guvernului să impună o taxă de urgenţă asupra tuturor consumatorilor de gaz pentru a repartiza mai uniform costul preţurilor mai mari. Aceasta este menită să prevină intrarea în insolvenţă a importatorilor de gaz, un scenariu de care miniştrii se tem că ar putea provoca o prăbuşire a întregului sector, în stilul Lehman Brothers. Uniper, cel mai mare importator de gaz rusesc din Germania, poartă deja discuţii cu oficialii cu privire la un ajutor de stat care, potrivit experţilor, ar putea ajunge la 9 miliarde de euro.

Consumatorii germani, atât cei industriali cât şi cei rezidenţiali îşi reduc consumul de energie. Un studiu realizat de Şcoala Hertie din Berlin a declarat că consumul de gaze industriale a scăzut cu 11% în martie şi aprilie anul acesta, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021 şi cu 6% în cazul gospodăriilor private.

Mai sunt multe de făcut, a declarat Lion Hirth, unul dintre coautorii studiului. “Scăderea cererii pe care am observat-o până acum este, din păcate, departe de a fi adecvată pentru a închide complet deficitul de ofertă care ne ameninţă în această iarnă”, a spus el.

În apelul său adresat municipalităţilor din Germania în această săptămână, Dedy a făcut o afirmaţie similară. “Situaţia este foarte gravă”, a spus el. “Este deja clar că va trebui să ne părăsim zona de confort”.

19 Aug. 2026, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Aug. 2026, 16:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!