Putin închide robinetul, Germania se pregăteşte de reducerea forţată a consumului pentru a face faţă crizei energiei

Germania raţionalizează apa caldă, reduce iluminatul stradal şi închide piscinele, în timp ce impactul crizei de energie începe să se extindă din industrie la birouri, centre de agrement şi locuinţe, conform Financial Times.

O creştere uriaşă a preţului la gaze naturale, declanşată de decizia Rusiei de luna trecută de a reduce drastic livrările către Germania, a aruncat cea mai mare economie europeană în cea mai gravă criză energetică.

Importatorii de gaze şi companiile de utilităţi se luptă pentru supravieţuire, în timp ce facturile consumatorilor cresc vertiginos, iar unii dintre ei avertizează asupra creşterii tensiunilor.

“Situaţia este mai mult decât dramatică”, a declarat Axel Gedaschko, şeful federaţiei întreprinderilor germane de locuinţe GdW. “Pacea socială a Germaniei este în mare pericol”.

Pe măsură ce tensiunile legate de războiul Rusiei din Ucraina se intensifică, oficialii se tem că situaţia s-ar putea înrăutăţi. Luni, Rusia îşi va închide principala conductă către Germania, Nord Stream 1, pentru 10 zile de întreţinere programată. Mulţi din Berlin se tem că nu se va redeschide niciodată.

Luna trecută, Germania a făcut un pas crucial spre raţionalizarea gazului, când ministrul economiei, Robert Habeck, a activat a doua etapă a planului de urgenţă pentru gaz al ţării. “Situaţia de pe piaţa gazelor este tensionată şi din păcate, nu putem garanta că nu se va înrăutăţi”, a declarat el marţi. “Trebuie să fim pregătiţi pentru ca situaţia să devină critică”.

Habeck, care spune că acum face duşuri mai scurte, a făcut apel la populaţie să economisească energie, iar municipalităţile şi proprietarii de imobile au dat curs apelului.
Joi, Vonovia, cel mai mare proprietar de locuinţe din ţară, a anunţat că va reduce temperatura încălzirii centrale pe gaz a locatarilor săi la 17C între orele 23.00 şi 6.00 dimineaţa. Aceasta a declarat că măsura ar permite economisirea a 8% din costurile de încălzire.

O asociaţie de locuinţe din oraşul Dippoldiswalde, în apropiere de graniţa cu Cehia, a făcut un pas mai departe în această săptămână, prin faptul că a raţionalizat furnizarea de apă caldă pentru locuitori. De acum înainte, aceştia pot face duşuri calde doar între orele 4:00-8:00, 11:00-13:00 şi 17:00-21:00.

“Aşa cum am anunţat în adunarea generală, trebuie să facem economii pentru iarnă”, se arată într-un anunţ din blocurile afectate.
Astfel de măsuri ar putea deveni o rutină în următoarele săptămâni. Helmut Dedy, şeful Asociaţiei germane “Towns and Cities”, a declarat că “întreaga societate” trebuie acum să îşi reducă consumul de energie. Se face economie vara “pentru a avea apartamente calde la iarnă”.

“Fiecare KWh pe care îl economisim ajută la umplerea cu puţin mai mult a depozitelor de gaz”, a spus el.

Dedy a făcut apel la primăriile din toată ţara să ia măsuri de urgenţă. El a avut câteva sugestii: opriţi semafoarele pe timp de noapte; închideţi apa caldă în clădirile consiliului, muzee şi centre sportive; reglaţi aparatele de aer condiţionat şi opriţi iluminarea clădirilor istorice.

Unele au luat deja măsuri. Districtul Lahn-Dill, în apropiere de Frankfurt, opreşte apa caldă în cele 86 de şcoli şi 60 de săli de sport de la jumătatea lunii septembrie, o măsură care speră să economisească 100.000 de euro din costurile energetice, iar Düsseldorf a închis temporar un complex de piscine masive, Münster-Therme.

Între timp, Berlinul a coborât termostatul la piscinele în aer liber şi a redus temperatura acestora cu 2 grade. În vestul Germaniei, la Köln, iluminatul stradal este redus la 70 % din puterea maximă începând cu ora 23.00.
Clienţii rezidenţiali iau, de asemenea, măsuri, sobele şi şemineele cu lemne au revenit în centrul atenţiei. Vânzările de lemne de foc, peleţi de lemn, cărbune, precum şi de butelii de gaz, au crescut vertiginos.

Nu este clar în ce măsură aceste măsuri vor atenua impactul facturilor mai mari la încălzire. GdW a declarat că războiul din Ucraina va duce la creşterea preţurilor la energie pentru consumatori cu 71% până la 200%, ceea ce înseamnă costuri anuale suplimentare cuprinse între 1.000 şi 2.700 de euro pentru o gospodărie formată dintr-o singură persoană şi până la 3.800 de euro pentru patru persoane, comparativ cu nivelurile din 2021.

Costurile ar putea creşte şi mai mult ca urmare a unei noi legi care îşi croieşte drum prin parlamentul german. Aceasta ar permite guvernului să impună o taxă de urgenţă asupra tuturor consumatorilor de gaz pentru a repartiza mai uniform costul preţurilor mai mari. Aceasta este menită să prevină intrarea în insolvenţă a importatorilor de gaz, un scenariu de care miniştrii se tem că ar putea provoca o prăbuşire a întregului sector, în stilul Lehman Brothers. Uniper, cel mai mare importator de gaz rusesc din Germania, poartă deja discuţii cu oficialii cu privire la un ajutor de stat care, potrivit experţilor, ar putea ajunge la 9 miliarde de euro.

Consumatorii germani, atât cei industriali cât şi cei rezidenţiali îşi reduc consumul de energie. Un studiu realizat de Şcoala Hertie din Berlin a declarat că consumul de gaze industriale a scăzut cu 11% în martie şi aprilie anul acesta, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021 şi cu 6% în cazul gospodăriilor private.

Mai sunt multe de făcut, a declarat Lion Hirth, unul dintre coautorii studiului. “Scăderea cererii pe care am observat-o până acum este, din păcate, departe de a fi adecvată pentru a închide complet deficitul de ofertă care ne ameninţă în această iarnă”, a spus el.

În apelul său adresat municipalităţilor din Germania în această săptămână, Dedy a făcut o afirmaţie similară. “Situaţia este foarte gravă”, a spus el. “Este deja clar că va trebui să ne părăsim zona de confort”.

#gaz #Germania #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.