Putin amenință cu “o creștere catastrofală” a prețurilor de pe piața energetică

“Sancțiunile împotriva Rusiei provoacă mult mai multe daune țărilor care le impun. Știm că europenii încearcă să înlocuiască resursele energetice din Rusia. Totuși, ne așteptăm ca rezultatul unor astfel de acțiuni să ducă la scumpirea gazelor pe piața spot, iar în final, acest lucru să însemne costuri mai mari pentru fiecare consumator”, a spus Vladimir Putin la o întâlnire cu liderii industriei de petrol și gaze din Rusia, inclusiv cu directorul Rosneft Igor Sechin.

Președintele rus a completat: “Fără să exagerez, utilizarea în continuare a sancțiunilor poate duce la consecințe și mai grave, chiar catastrofale, pe piața mondială a energiei”.

Rusia este al doilea exportator mondial de petrol după Arabia Saudită, dar este și cel mai mare exportator mondial de gaze naturale și cel mai mare exportator mondial de grâu, conform The Guardian. Din Rusia, statele UE importă aproximativ 40% din gazele naturale folosite și o treime din cantitatea totală de petrol utilizat. De la începutul războiului, Rusia a întrerupt fluxurile de gaz către Bulgaria, Polonia, Finlanda, dar și către furnizorul danez Orsted, firma olandeză Gasterra, dar și o parte din livrările către Germania, prin intermediul companiei Shell, deoarece toate aceste entități au respins cererea Moscovei de a face plăți în ruble.

#Energie #UE #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.