Musk nu mai vrea Twitter: ușurare pe stânga, Trump-iști dezamăgiți

Trebuia să salveze „libertatea de exprimare” pentru dreapta, „libertatea de exprimare a urii” pentru stânga, dar nu va merge până la capăt: decizia lui Elon Musk de a se retrage din acordul cu Twitter a divizat lumea politică americană, potrivit AFP.

„Afacerea Twitter este moartă, trăiască Truth”, a scris Donald Trump pe rețeaua de socializare omonimă și megafonul digital al fostului președinte republican de la expulzarea sa de pe Twitter.

Elon Musk evocase în luna mai ridicarea acestei interdicții, preconizând la modul general o moderare mult mai puțin strictă pe influenta rețea de socializare, ceea ce făcuse ca dorința sa de preluare să fie atractivă în ochii unei părți a dreptei americane.

Dimpotrivă, perspectiva preluării Twitter de către acest antreprenor extravagant cu tendințe libertariene i-a alarmat pe unii de stânga, care acum sunt încântați de eșecul proiectului – rămânând însă precauți pentru viitor.

Acesta este „un răgaz binevenit pentru femei, persoane de culoare și membri ai comunității LGBTQ+”, a reacționat organizația feministă UltraViolet, care se temea că un Twitter sub controlul patronului Tesla și SpaceX va „dezlănțui o avalanșă de ură”.

Economistul progresist și laureat al premiului Nobel Paul Krugman a ironizat „impulsivitatea necontrolată” a lui Elon Musk, comparându-l cu premierul britanic demisionar Boris Johnson.

De săptămâni întregi, diferitele luări de poziție ale lui Elon Musk au ridicat îndoieli cu privire la dorința reală a acestuia de a finaliza acordul semnat la 25 aprilie pentru 44 de miliarde de dolari. Anunțul retragerii sale, făcut vineri, a deschis calea unei lungi bătălii juridice cu privire la rezultatul cazului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#achizție #Musk #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.