Cine sunt cei mai mari pierzători din haosul creat de Elon Musk cu ”tranzacția” Twitter

Conflictul dintre Elon Musk și Twitter a rănit aproape pe toată lumea din apropiere, indiferent de modul în care un judecător din Delaware ar putea decide sau dacă cele două părți se împacă în afara instanței.

Cel mai mare pierzător: Musk, care a comis mai multe erori neforțate decât un copil mic care joacă tenis de perete.

Cel mai bun scenariu pentru CEO-ul Tesla este că tot ceea ce este rănit este reputația sa și a eliminat orice șansă ca să fie din nou luat în serios atunci când încearcă să cumpere o companie care nu a fost co-fondată de verii săi, scrie Dan Primack în Axios.

Calea de mijloc ar fi ca el să plătească mulți bani, posibil printr-un acord negociat. Mai mult decât taxa de despărțire de 1 miliard de dolari, dar mai puțin de 44 de miliarde de dolari.

Cel mai rău scenariu este ca un judecător din Delaware să-l oblige pe Musk să cumpere Twitter pentru 54,20 USD per acțiune, chiar dacă nu dorește și ar putea pierde o parte din finanțarea asociată (în funcție de cum au fost scrise acele contracte).

2. Angajații Twitter. Problema lor principală este incertitudinea, cu privire la direcția companiei și cine va lua deciziile în viitor. De asemenea, mulți angajați ar putea pierde bani, având în vedere că Musk se oferea să plătească mult mai mult decât pot obține acțiunile Twitter pe piața liberă. În plus, unii angajați au prevederi complete privind acordarea de opțiuni pe acțiuni, legate de o schimbare a controlului.

3. Consiliul Twitter, care știa că este o idee proastă să se bage în pat cu Musk, dar a făcut-o oricum. Este regretul din dimineața de după, înmulțit cu 44 de miliarde.

Consiliul de administrație a adoptat inițial măsuri defensive, cum ar fi așa numita pastilă otrăvitoare, dar s-a confruntat cu presiuni interne (Jack Dorsey) și externe (armata lui Musk de pe Twitter). Plus amenințarea unui litigiu din partea acționarilor care doreau acel preț de 54,20 USD. Așa că a luat calea celei mai slabe rezistențe și a cedat.
Dar există și câțiva câștigători: avocații care acumulează ore facturabile.

#Musk #tranzactie #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.