Cel mai aglomerat aeroport din Europa limitează numărul de pasageri care pleacă pentru a evita haosul

13 Iul. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iul. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Aeroportul Heathrow din Londra a anunțat că va limita numărul de pasageri care pleacă la 100.000 pe zi în această vară pentru a limita cozile, întârzierile la bagaje și anulările, și a cerut companiilor aeriene să nu mai vândă bilete pentru zborurile care ar putea fi reduse, transmite Reuters.

Un fost fost director al celui mai mare operator de pe Heathrow, British Airways, critică măsura şi spune că aeroportul a subestimat viteza de redresare și s-a concentrat pe profituri în detrimentul companiilor aeriene care trebuie să plătească acum nota de plată.

Cel mai aglomerat aeroport din Europa se luptă să facă față pe măsură ce cererile cresc după pandemie. Heathrow a avut între 110.000 și 125.000 de plecări zilnice de pasageri în iulie și august 2019.

Companiile aeriene de la Heathrow au răspuns deja la un apel al guvernului de a reduce capacitatea, dar reprezentanţii aeroportului au spus că are nevoie şi de alte măsuri.

„Unele companii aeriene au luat măsuri semnificative, dar altele nu au făcut-o, iar noi credem că este nevoie de măsuri suplimentare acum pentru a ne asigura că pasagerii au o călătorie sigură și fiabilă”, a declarat marți directorul general John Holland-Kaye într-o scrisoare deschisă.
„Prin urmare, am luat decizia dificilă de a introduce un plafon de capacitate începând cu 12 iulie și până la 11 septembrie”.

„Recunoaștem că acest lucru va însemna că unele călătorii de vară vor fi fie mutate într-o altă zi, pe un alt aeroport sau vor fi anulate și ne cerem scuze celor ale căror planuri de călătorie sunt afectate”, a adăugat el.

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.