Combustibilii rusești inundă piața din Orientul Mijlociu. Livrările au ajuns 155.000 de barili pe zi

Exporturile mari de motorină şi alte produse rafinate ale Rusiei care sunt refuzate de multe state din Europa se îndreaptă rapid spre o nouă destinaţie: Orientul Mijlociu, informează Bloomberg.

Livrările de combustibili din Rusia spre Orientul Mijlociu au crescut în fiecare lună începând din februarie, când a început invazia din Ucraina, ajungând la 155.000 de barili pe zi în luna iunie, potrivit firmei de consultanţă Vortexa Ltd. În contrast, importurile Europei au scăzut cu 30% în aceeaşi perioadă.

Chiar dacă livrările de combustibili ruseşti în Orientul Mijlociu nu sunt o noutate, cele mai recente date arată modul cum războiul din Ucraina a modificat rutele comerciale tradiţionale şi a creat oportunităţi pentru traderi. SUA au interzis importurile de combustibili ruseşti şi multe firme europene au decis din proprie iniţiativă să evite combustibili ruseşti. În plus, Uniunea Europeană şi Marea Britanie se pregătesc să interzică şi importurile de petrol din Rusia prin intermediul navelor.

„Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul anului, livrările ar putea să crească”, spune Jonathan Leitch, analist la Turner, Mason & Co., făcând referire în special la motorina rusească.

Cea mai mare parte a importurilor de combustibili ruseşti în Orientul Mijlociu este compusă din păcură, un produs rezultat în procesul de rafinare care este deseori utilizat în producţia de electricitate şi sectorul de shipping. Dar includ de asemenea benzină, combustibil pentru avioane şi motorină, precum şi produse mai puţin cunoscute, arată datele Vortexa.

Luna trecută, importurile de produse petroliere din Rusia în Orientul Mijlociu au atins cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2016 şi peste o treime din aceste importuri au ajuns în hub-ul de depozitare şi tranzacţionare de la Fujairah (Emiratele Arabe Unite).

Koen Wessels, analist şef la Energy Aspects Ltd, subliniază că este greu de urmărit ce se întâmplă cu combustibilii din Rusia după ce sunt descărcaţi la Fujairah, fiind posibil ca după descărcare să fie amestecaţi cu combustibili din alte surse, ceea ce îi face mai greu de urmărit. Wessels estimează că este posibil ca livrările de combustibili ruseşti spre Orientul Mijlociu să continue să crească însă, în cele din urmă, probabil că vor încetini având în vedere că odată cu creştere primelor de asigurări şi altor restricţii impuse pentru transportul maritim de petrol rusesc, Rusia va trebui să se bazeze doar pe flota sa de tancuri petroliere.

#Orientul Mijlociu #combustibil #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.