Euro, moneda simbol a celor 19 economii care alcătuiesc uniunea monetară europeană, este nesigur pe picioare şi a căzut pentru scurtă vreme până la paritatea cu dolarul. Este o tendinţă cu semnificaţii şi efecte multiple, iar analiştii sunt convinşi că va continua.
Dacă deprecierii i se adaugă inflaţia nestăvilită din zona euro şi încăpăţânarea Băncii Centrale Europene de a menţine creditul ieftin prin refuzul de a majora dobânzile, poate fi forţată o comparaţie între această strategie şi politicile controversate de stimulare artificială a creşterii economice aplicate de state precum Turcia.
Creditul ieftin încurajează consumul, moneda slabă ajută exportatorii făcându-le mărfurile mai ieftine pe pieţele internaţionale, iar inflaţia erodează datoriile. Comparaţia este forţată deoarece în Turcia inflaţia a scăpat de sub control şi a trecut de 70%, iar dobânda de politică monetară este de 14%.
În zona euro, inflaţia este de aproape 9%, iar dobânzile de referinţă sunt aproape de zero. Însă direcţiile sunt aceleaşi. Încotro merge BCE are importanţă în contextul în care în lume se vorbeşte de un război valutar inversat, în care cei puternici se grăbesc să ridice dobânzile şi să-şi întărească monedele pentru a stopa inflaţia.
În această cursă, Rezerva Federală americană a luat startul cu mult înaintea băncii centrale a zonei euro şi de aceea dolarul urcă cu toate avantajele de partea lui. În criza financiară mondială, direcţiile au fost inverse, Fed fiind acuzată că depreciază dolarul pentru a ajuta exportatorii şi stimula revenirea economică.
Atunci, BCE nu doar că a luat startul târziu, dar s-a şi dus în sensul greşit, majorând dobânzile când ar fi trebuit de fapt să le reducă pentru că a subestimat riscul de criză. Acum, euro s-a depreciat abrupt faţă de dolar, iar analiştii spun că moneda europeană va rămâne slabă mai mult timp.
Acest lucru ar trebui să-i îngrijoreze pe consumatorii europeni, scrie Deutsche Welle. Şi pe călătorii europeni în alte state. Însă turişii americani vor fi mulţumiţi: Europa va fi mai ieftină pentru ei, dar doar atât cât o va permite inflaţia record. Euro este la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani în raport cu dolarul, fiind tras în jos de criza energetică al cărei principal motor este Rusia şi de teama că economiile europene vor intra în recesiune.
Înainte de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei, moneda europeană valora 1,15 dolari. Paritatea înseamnă că un euro valorează cât un dolar. Pentru participanţii la piaţă, care iubesc cifrele rotunde şi semnificaţiile simbolice, aceasta nu înseamnă mai mult decât un prag psihologic.
Dar este şi un reper care ar putea arăta direcţia pe termen lung a monedelor. De aici încolo, cei care pariau pe tăria euro şi-ar putea schimba direcţia – tauri contra urşi (bulls vs bears). „Mai nou, am început să vedem tot mai mulţi investitori pariind pe deprecierea euro sub pragul de paritate cu dolarul“, explică Viraj Patel, analist la Vanda Research.
Pe măsură ce euro se duce mai mult în jos, tot mai mulţi investitori vor paria pe depreciere. Această slăbiciune a monedei europene reprezintă o povară suplimentară în creştere pentru gospodăriile, firmele şi companiile din zona euro, care se luptă deja cu o inflaţie record.
Importurile vor deveni mai scumpe pe măsură ce euro se depreciază. Importurile sunt în general vândute în dolari. Când importurile sunt reprezentate de materii prime şi produse intermediare, costurile de producţie locale vor creşte. Acest lucru ar putea fi, însă, benefic unor producători europeni cum sunt cei de oţel pentru că scumpirea oţelului străin le-ar face mai atractivă oferta. Aproape jumătate din importurile zonei euro sunt evaluate în dolari, faţă de mai puţin de 40% cât sunt cele în euro. Petrolul şi gazele sunt de obicei plătite în dolari.
Pe de cealaltă parte, în vremuri normale, exporturile s-ar ieftini în dolari, ceea ce ar fi un avantaj pentru economii dependente de livrările externe cum este Germania. Dar acestea sunt vremuri de criză, cu penurii de tot felul, întreruperi pe lanţurile de aprovizionare, război şi încălzire globală. Nici vântul nu mai bate cum ar trebui. În aceste condiţii, strategii cred că avantajele date de o monedă mai slabă sunt umbrite de dezavantaje.
Viraj Patel compară traiectoria euro cu una din vremuri de criză. Prin urmare, crede el, pentru ca moneda europeană să se ducă sub pragul de paritate cu dolarul este nevoie de şi mai multe veşti rele pentru Europa. Acesta probabil că nu se vor lăsa mult timp aşteptate. Analiştii de la Nomura apreciază că euro poate coborî până la 0,95 de dolari pe unitate. Calculele strategului valutar şef de la Deutsche Bank au dat acelaşi rezultat.
Nomura şi UBS văd euro la 0,90 de dolari la iarnă în cel mai rău scenariu, notează Bloomberg. Moneda europeană a scăzut deja cu 12% faţă de cea americană anul acesta. Pentru BCE, deprecierea este o problemă în plus.
O problemă mai mare este protejarea economiilor vulnerabile şi puternic îndatorate, cum sunt Italia, Spania şi Grecia, de o posibilă nouă criză a datoriilor, iar acest lucru va fi dificil de făcut dacă majorează dobânzile pentru a domoli inflaţia şi sprijini euro. Dobânzi mai mari înseamnă şi o probabilitate mai mare ca recesiunea să se instaleze în Europa. Italiei i-a trebuit un deceniu pentru a-şi reveni din marea recesiune provocată de criza financiară globală. Euro nu se depreciază doar faţă de dolar, devenit un active-adăpost pentru vremuri de criză, ci şi faţă de celelalte monede principale ale lumii, cum ar fi francul elveţian, iar acest lucru complică munca BCE, de la care multă lume aşteaptă o creştere a dobânzii săptămâna viitoare. Când BCE va (dacă va) ajunge cu dobânda la 1%, Fed va fi cu mai mulţi paşi în faţă, cu dobânda la 3%, cred cei mai mulţi specialişti.
