Războiul a provocat criza condimentelor. Francezii au rămas fără muștar: „Prețurile au crescut cu 25 la sută”

Din cauza războiului din Ucraina și a virusul COVID-19, Franța se confruntă cu o criză uriașă a alimentelor. Bucătarii au răbufnit după ce au rămas fără muștar, un condiment foarte căutat.

Schimbările climatice, războiul din Ucraina și COVID-ul au provocat o criză a condimentelor. Franța a rămas fără muștar, iar bucătarii nu își pot finaliza comenzile.

Muștarul este foarte apreciat în cultura franceză. „Îmi fierbe sângele” este redat în franceză prin expresia „la moutarde me monte au nez” ( n.r.- muștarul îmi urcă în nas).

Franța și-a marcat joi cea mai importantă sărbătoare națională, comemorând asaltarea închisorii Bastillia în 1789, care a declanșat Revoluția Franceză, dar au apărut și mari probleme. Muștarul a dispărut din magazine, iar oamenii și bucătari au răbufnit.

Francezii au fost nevoiți să cumpere alte alimente după ce s-au confruntat cu criza muștarului. Hreanul, wasabiul, sosul Worcestershire și chiar cremele de Roquefort, au fost la mare căutare.

Producătorii francezi au rămas fără semințele brune care din care își produc muștarul, iar bucătarii nu au mai avut pentru ce clienți să gătească. Cele mai multe dintre aceste semințe brune – cel puțin 80 la sută dintre ele, conform lui Luc Vandermaesen, directorul marelui producător de muștar Reine de Dijon și președintele Asociației de muștar din Burgundia – provin din Canada.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#mustar #francezi #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.