Moldova moare! O analiză alarmantă o demonstrează clar

Republica Moldova continuă să se confrunte cu o situație dramatică privind numărul populației. În ultimii cinci ani, demografia a fost influențată de trei fenomene: de spor natural negativ, migrație externă puternică și migrația internă, care sa evidențiat în special în 2021. Fără o politică de dezvoltare a regiunilor, Republica Moldova riscă în următorii cinci ani să înregistreze depopulări masive ale raioanelor. În prezent se accentuează dorința oamenilor de a avea un trai mai bun, pe care îl văd doar la orașe sau peste hotare, constată economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

În 2021, cea mai mare migrație a fost înregistrată în raionul Telenești – 2%, dintre care 1,3% au plecat la Chișinău, iar 0,3% peste hotare. Din Ștefan Vodă au plecat 1,7%, dintre care 0,5% – peste hotare, iar 1,3% au venit la Chișinău. Raionul Nisporeni a rămas în 2021 fără – 1,6% din populație, 0,6% au plecat peste hotare, iar 1% a mers la Chișinău. Din Călărași au migrat 1,5% dintre cetățeni, 0,4% plecat peste hotare, iar 1,1% la Chișinău. Din Șoldănești – 1,5%, 0,2% au mers în afara țării, iar 1,3 au mers fie la Bălți sau la Chișinău.

Potrivit expertului, populația Republicii Moldova este afectată de trei factori: (1) sporul natural negativ – timp de 25 de ani sau născut mai puțini copii decât au murit; (2) migrația externă – numărul populației nu doar că se reduce că se nasc mai puțini, dar ea pleacă și masiv peste hotare; (3) migrația internă – fenomen care a luat amploare în 2021. Din 100 de oameni care au plecat din localitățile lor, 65% au mers la Chișinău sau la Bălți.

În ultimii 25 de ani, Republica Moldova a avut o reducere naturală fără precedent a populației cu peste 90 de mii de persoane. Din 1995 și până în prezent, în Republica Moldova sau născut cu circa 90 de mii de persoane mai puțin decât au decedat. Ultima dată când Republica Moldova a avut un spor negativ al populației a fost în timpul foametei din 1947.

Economistul este de părere că deși în țară în anumiți ani a fost înregistrat un spor natural pozitiv, totuși populația continuă să scadă din cauza migrației externe. Și raioanele sunt lovite în ultimul timp de migrația internă. Sporul natural negativ care sa accentuat în ultimii trei ani, migrația externă și migrația internă depopulează raioanele. Și ponderea moldovenilor în lume în ultimii ani sa redus dramatic. De la independență și până în prezent – de 1,6 ori. În 1991 reprezentam 0,08% din populația lumii, iar în 2021 – 0,05%.

În prezent, se estimează că numărul moldovenilor aflați peste hotare este la nivel de 912 mii, cei din dreapta Nistrului și circa 160 mii cei din stânga Nistrului. În perioada 2016-2020 am plecat circa 205 mii de persoane. În 2021, migrația netă a fost estimativ la nivel de 6 mii 700 de persoane, însă în realitate ar fi plecat circa 15 mii de persoane. O parte din cei plecați i-au substituit pe cei decedați.

Estimativ populația Republicii Moldova din țară este de 2 milioane 907 mii de cetățeni. În dreapta Nistrului – 2 milioane 603 mii, iar în stânga Nistrului – 304 mii. Timp de 30 de ani populația Republicii Moldova sa redus cu 1 milion și 457 de mii. În dreapta Nistrului cu 1 milion 69 de mii, iar în stânga Nistrului cu 427 de mii.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#populație #decese #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.