Rămas în pană de specialişti, Putin şi-a pus fiica să salveze economia Rusiei. Misiunea: să facă rost de materii prime

Născută la Dresda, cu o diplomă în Fizică, este a doua fiică din prima căsătorie a lui Putin, iar începând de acum va coordona achiziţia de materii prime.

Putin a vorbit în 2015, în cadrul marii conferinţe de presă de la sfârşitul anului, despre Katerina Tikhonova: „Pot să spun doar că fiicele mele nu se vor ocupa niciodată de afaceri şi nu vor face niciodată politică. Din fericire, nu au nicio ambiţie”.

Vremurile se schimbă. De vinerea trecută, Katerina, fiica cea mică a lui Vladimir Putin, în vârstă de 35 de ani, este implicată atât în afaceri, cât şi în politică. La un nivel mai înalt şi mai delicat.

Potrivit ziarului rus de afaceri Rbc, a devenit co-preşedinte al Consiliului de Coordonare pentru înlocuirea importurilor şi independenţa tehnologică în Uniunea Rusă a industriaşilor şi antreprenorilor şi va împărţi biroul cu Aleksandr Shokhin, fost viceprim-ministru al guvernului.

Organismul este proaspăt născut, creat cu scopul de a studia o modalitate de înlocuire cu producţia naţională a materiilor prime lipsă din cauza sancţiunilor, începând cu sectorul tehnologiei, cel mai afectat de măsurile luate de Uniunea Europeană şi SUA după 24 februarie.

Katerina a fost mereu cea mai ambiţioasă a familiei, acumulând posturi după posturi, fiind şi director adjunct al Institutului de cercetare matematică a sistemelor complexe al Universităţii Lomonosov din Moscova.

Ea provine din căsătoria lui Vladimir cu prima soţie, Liudmila. Katerina aparţine vechii vieţi a lui Putin. S-a născut pe 31 august 1986 la Dresda, unde viitorul şef al Kremlinului se afla într-o misiune pentru KGB. Din motive de securitate, a luat numele de familie Tikhonova, din patronimul bunicii ei materne.

După întoarcerea lui Putin la Leningrad din RDG, ea a studiat la o şcoală germană, iar odată cu transferul tatălui ei în capitală, Katya – acesta este diminutivul „occidental” – a absolvit facultatea de Matematică şi Fizică a Universităţii Lomonosov.

De asemenea, a fost membră a echipei naţionale de acrobaţie rock-and-roll a Rusiei, alături de care a participat la Campionate Mondiale şi Europene.

#fiica #economie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investiția în imobiliare rămâne o opțiune populară pentru mulți, dar rentabilitatea poate varia semnificativ între apartamente noi și vechi. Un calcul al randamentului anual al investiției poate oferi o imagine clară asupra avantajelor și dezavantajelor fiecărei opțiuni.

Potrivit calculelor, un apartament nou de 50 de metri pătrați, cu un preț de 2.000 de euro pe metru pătrat, ar avea un cost total de 100.000 de euro. Dacă chiria lunară pentru acest apartament este de 550 de euro, randamentul anual se situează la 6,6%. Aceasta înseamnă că, pentru această investiție, chiria lunară acoperă aproximativ 6,6% din prețul apartamentului pe an.

Pe de altă parte, un apartament vechi cu aceeași suprafață de 50 de metri pătrați, dar la un preț de 1.400 de euro pe metru pătrat, ar costa 70.000 de euro. Chiria lunară pentru acest tip de apartament este de 390 de euro, iar randamentul anual se ridică la 6,69%. Acest procent mai mare sugerează că investiția într-un apartament vechi ar putea oferi un randament mai bun pe termen lung.

Aceste randamente sunt competitive în comparație cu inflația de 5,3% din luna octombrie, sugerând că, cel puțin în acest context, investițiile imobiliare ar putea să ofere un oarecare avantaj financiar.

Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că inflația afectează nu doar prețul imobilelor și chiria, dar și costurile de întreținere, dobânzile la credite și puterea de cumpărare a consumatorilor. De asemenea, randamentele imobiliare nu sunt garantate, iar fluctuațiile pieței pot influența semnificativ rezultatele.

În ciuda acestei incertitudini economice, mulți investitori încă văd în imobiliare o opțiune de protejare a capitalului împotriva inflației, oferind o sursă stabilă de venituri pasive.