VIDEO Legea lui Alaiba alungă Apple Pay, Garmin Pay și Visa Tap to Phone din Moldova

Visa, operator de plăți digitale și carduri, companie prezentă și în Republica Moldova se arată îngrijorată de legea privind plafonarea comisionului plătit de comercianți la 0,5% pentru IMM-uri.

Svetlana Chirva, vicedirector, manager regional Visa pentru Ucraina, Moldova și Belarus susține că plafonarea taxelor ar putea avea efecte negative pe termen lung asupra dezvoltării unei economii fără numerar. O astfel de decizie poate periclita obiectivele Republicii Moldova în creșterea plăților electronice ca parte a digitalizării țării, limitând drastic mecanismele de preț ale pieței. O serie de factori pot duce la aceasta.

„În primul rând, va exista un dezechilibru între participanții în cadrul ecosistemelor și una dintre părți, în acest caz băncile, nu vor fi interesate să dezvolte acest segment, deoarece costurile acestora nu vor fi acoperite. Astfel, băncilor le va fi dificil să ofere utilizatorilor carduri gratuite, sisteme de cashback, perioade de grație pentru cardurile de credit și alte programe de bonus pentru a stimula dezvoltarea și pătrunderea plăților fără numerar, care, la rândul lor, vor contribui la creșterea implicării populației țării ca participanți activi în economia fără numerar a Republicii Moldova”, explică Chirva.

Potrivit ei, băncile emitente nu vor fi interesate să dezvolte o rețea de terminale POS care să nu ofere o rentabilitate a investiției, să îmbunătățească sistemele de protecție împotriva fraudei, să dezvolte tehnologii de plată, inclusiv servicii inovatoare precum Apple Pay, Garmin Pay, Visa Tap to Phone (tehnologie pentru utilizarea unui smartphone ca terminal POS), extinderea rețelei de plăți contactless în transport și multe alte instrumente de plată.

O declarație similară a fost făcută și de președintele Victoriabank, Bogdan Pleșuvescu în cadrul Comisei economie buget și finanțe.

Contra inițiativei lui Alaiba s-au expus și reprezentanții Moldindconbank, maib, OTP Bank, iar BNM a dat aviz negativ și a menționat că subiectul mai trebuie discutat.

AmCham și-a exprimat poziția complexă printr-un demers.

45 AmCham Capping Merchant … by Realitatea.md

#numerar #plati #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.