UE vrea să raționalizeze consumul de gaze. Ce state se opun

Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană vor încerca marţi să încheie un acord politic privind planul Bruxelles-ului de a reduce cu 15% consumul de gaze în perspectiva iernii viitoare, în faţa temerilor privind o oprire a livrărilor de către Rusia, conform agenției EFE.

Subiectul va fi tratat într-un Consiliu Extraordinar al Energiei, unde ţările membre se aşteaptă să se pună de acord asupra unui plan prezentat săptămâna trecută de Comisia Europeană, care a generat multe dezbateri, după cum s-a putut vedea la prima reuniune a ambasadorilor permanenţi la UE, de vineri, au declarat surse diplomatice.

Reprezentanţii ţărilor membre se întâlnesc din nou luni încercând să îşi apropie poziţiile, în marja Consiliului de marţi.

Ce țări se opun propunerii Bruxelles-ului de reducere a consumului de gaze cu 15%

Spania a fost prima ţară care a respins propunerea iniţială a Bruxeelles-ului, o poziţie la care au aderat, ulterior, şi alte ţări, precum Portugalia şi Grecia. De atunci, multe state au ridicat obiecţii, dintr-un motiv sau altul.

Germania, foarte dependentă de importurile de gaze din Rusia, s-a pronunţat însă, încă din prima zi, în favoarea propunerii Bruxelles-ului.

În pofida „problemelor deschise” încă, miniştrii europeni de resort au încredere că vor putea să încheie un acord politic marţi în privinţa Regulamentului, potrivit surselor citate.

Cehia, care prezidează Consiliul UE în actualul semestru, conduce zilele acestea negocierile între statele membre legate de propunerea CE, în care au fost introduse unele modificări faţă de textul iniţial, au precizat surse diplomatice.

Modificările făcute documentului propus de Comisia Europeană

Bruxelles a propus în planul prezentat pe 20 iulie în primul rând o reducere voluntară a consumului de gaze pentru a îmbunătăţi rezervele strategice şi, în cazul în care situaţia se agravează, diminuări obligatorii.

În ultima versiune a textului, deşi se menţine obiectivul privind o reducere cu 15% a consumului de gaze, au fost introduse modificări care ar permite ţărilor să ceară derogări pentru o serie de motive, precum locaţia geografică.

Scopul urmărit este „să se permită o moderare a reducerii consumului” în schimbul angajamentului ţărilor de a creşte pe cât posibil transferul de energie între statele membre.

O altă modificare faţă de propunerea iniţială este aceea că vor fi cinci state membre (şi nu doar Comisia, aşa cum prevedea prima propunere) care vor putea cere declararea stării de alertă, ce va declanşa obligativitatea reducerii consumului de gaze.

Însă, în oricare caz, atât dacă o va cere CE, cât şi dacă va fi iniţiativa a cinci state membre, declararea stării de alertă va putea fi făcută doar cu sprijinul unei majorităţi calificate a ţărilor, au precizat sursele citate de EFE.

„O serie de probleme deschise”

În pofida avansului, există încă „o serie de probleme deschise, unele cu caracter legal, altele cu caracter politic sau etic” pe care statele membre continuă să le dezbată, inclusiv situaţia particulară a insulelor, precum Malta, care nu are conexiuni energetice.

În ceea ce priveşte poziţia Spaniei la reuniunea de marţi, ţara „are un angajament fundamental faţă de solidaritate” şi „convingerea că trebuie să rămânem uniţi şi într-un mod efectiv şi proporţionat”.

„Nu putem să accelerăm lucrurile şi să adoptăm măsuri care nu sunt bine calibrate”, au menţionat sursele, care au indicat că elementul cheie este unitatea, deoarece, dacă ne arătăm divizaţi, asta va fi în favoarea intereselor Rusiei.

De asemenea, miniştrii vor vorbi marţi în Consiliu despre securitatea aprovizionării cu energie şi posibilele măsuri pentru a determina consumatorii să-ţi diminueze cererea.

În particular, sursele menţionate au explicat cum se intenţionează să se stimuleze reducerea cererii consumatorilor protejaţi (care includ sectorul sanitar sau educaţia), ce măsuri se pot aplica pentru a asigura o furnizare stabilă şi cum să se apeleze la măsuri adiţionale.

La prânzul de lucru, miniştrii europeni vor discuta într-o videoconferinţă cu ministrul Energiei din Ucraina pentru a analiza măsurile pentru consolidarea securității energetice şi pieţele de electricitate şi gaze din această ţară. (Sursa: Agerpres)

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#raționalizare #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Construcțiile de locuințe au crescut ușor în prima jumătate a anului, în timp ce pentru clădirile nerezidențiale au fost eliberate mai puține autorizații. În total, în perioada ianuarie-iunie 2026, în Republica Moldova au fost emise 1 376 de autorizații de construire, cu 0,5% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Din total, 1 034 de autorizații au fost eliberate pentru clădiri rezidențiale, inclusiv cele destinate colectivităților. Numărul acestora a crescut cu 3% față de primele șase luni din 2025 și reprezintă 75,1% din toate autorizațiile emise. În schimb, pentru clădirile nerezidențiale au fost acordate 342 de autorizații, cu 9,8% mai puține decât anul trecut, acestea reprezentând 24,9% din total.

Datele arată că situația este mult mai stabilă decât în urmă cu un an. În ianuarie-iunie 2025, numărul total al autorizațiilor de construire scăzuse cu 12,2% față de aceeași perioadă din 2024. Autorizațiile pentru clădiri rezidențiale se reduseseră atunci cu 7,7%, iar cele pentru construcții nerezidențiale – cu 22,3%.

Mai multe autorizații au fost eliberate în sate decât în orașe. În mediul rural au fost acordate 709 autorizații, ceea ce înseamnă 51,5% din total și cu 0,1% mai mult față de anul trecut. În mediul urban au fost emise 667 de autorizații, sau 48,5% din total, în scădere cu 1,2%.

Activitatea a fost mai intensă în trimestrul al doilea. În primele trei luni ale anului au fost eliberate 586 de autorizații, dintre care 444 pentru clădiri rezidențiale și 142 pentru cele nerezidențiale. În perioada aprilie-iunie, numărul total a crescut la 790, dintre care 590 pentru clădiri rezidențiale și 200 pentru cele nerezidențiale.

La nivel regional, evoluțiile au fost diferite. În municipiul Chișinău, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a crescut cu 6,1%, de la 376 la 399, iar al celor nerezidențiale cu 15,7%, de la 51 la 59. În regiunea Centru, autorizațiile rezidențiale au crescut cu 8,4%, până la 398, însă cele nerezidențiale au scăzut puternic, cu 32,5%, până la 102.

În Nord au fost eliberate 95 de autorizații rezidențiale, cu 3,1% mai puține, și 87 nerezidențiale, cu 6,1% mai multe. Cea mai mare scădere în sectorul rezidențial s-a înregistrat în Sud, unde numărul autorizațiilor s-a redus cu 27,7%, de la 83 la 60. În UTA Găgăuzia, modificările au fost mai mici: autorizațiile rezidențiale au crescut cu 2,5%, până la 82, iar cele nerezidențiale cu 2%, până la 50.