UE vrea să raționalizeze consumul de gaze. Ce state se opun

25 Iul. 2022, 18:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2022, 18:05 // Actual //  bani.md

Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană vor încerca marţi să încheie un acord politic privind planul Bruxelles-ului de a reduce cu 15% consumul de gaze în perspectiva iernii viitoare, în faţa temerilor privind o oprire a livrărilor de către Rusia, conform agenției EFE.

Subiectul va fi tratat într-un Consiliu Extraordinar al Energiei, unde ţările membre se aşteaptă să se pună de acord asupra unui plan prezentat săptămâna trecută de Comisia Europeană, care a generat multe dezbateri, după cum s-a putut vedea la prima reuniune a ambasadorilor permanenţi la UE, de vineri, au declarat surse diplomatice.

Reprezentanţii ţărilor membre se întâlnesc din nou luni încercând să îşi apropie poziţiile, în marja Consiliului de marţi.

Ce țări se opun propunerii Bruxelles-ului de reducere a consumului de gaze cu 15%

Spania a fost prima ţară care a respins propunerea iniţială a Bruxeelles-ului, o poziţie la care au aderat, ulterior, şi alte ţări, precum Portugalia şi Grecia. De atunci, multe state au ridicat obiecţii, dintr-un motiv sau altul.

Germania, foarte dependentă de importurile de gaze din Rusia, s-a pronunţat însă, încă din prima zi, în favoarea propunerii Bruxelles-ului.

În pofida „problemelor deschise” încă, miniştrii europeni de resort au încredere că vor putea să încheie un acord politic marţi în privinţa Regulamentului, potrivit surselor citate.

Cehia, care prezidează Consiliul UE în actualul semestru, conduce zilele acestea negocierile între statele membre legate de propunerea CE, în care au fost introduse unele modificări faţă de textul iniţial, au precizat surse diplomatice.

Modificările făcute documentului propus de Comisia Europeană

Bruxelles a propus în planul prezentat pe 20 iulie în primul rând o reducere voluntară a consumului de gaze pentru a îmbunătăţi rezervele strategice şi, în cazul în care situaţia se agravează, diminuări obligatorii.

În ultima versiune a textului, deşi se menţine obiectivul privind o reducere cu 15% a consumului de gaze, au fost introduse modificări care ar permite ţărilor să ceară derogări pentru o serie de motive, precum locaţia geografică.

Scopul urmărit este „să se permită o moderare a reducerii consumului” în schimbul angajamentului ţărilor de a creşte pe cât posibil transferul de energie între statele membre.

O altă modificare faţă de propunerea iniţială este aceea că vor fi cinci state membre (şi nu doar Comisia, aşa cum prevedea prima propunere) care vor putea cere declararea stării de alertă, ce va declanşa obligativitatea reducerii consumului de gaze.

Însă, în oricare caz, atât dacă o va cere CE, cât şi dacă va fi iniţiativa a cinci state membre, declararea stării de alertă va putea fi făcută doar cu sprijinul unei majorităţi calificate a ţărilor, au precizat sursele citate de EFE.

„O serie de probleme deschise”

În pofida avansului, există încă „o serie de probleme deschise, unele cu caracter legal, altele cu caracter politic sau etic” pe care statele membre continuă să le dezbată, inclusiv situaţia particulară a insulelor, precum Malta, care nu are conexiuni energetice.

În ceea ce priveşte poziţia Spaniei la reuniunea de marţi, ţara „are un angajament fundamental faţă de solidaritate” şi „convingerea că trebuie să rămânem uniţi şi într-un mod efectiv şi proporţionat”.

„Nu putem să accelerăm lucrurile şi să adoptăm măsuri care nu sunt bine calibrate”, au menţionat sursele, care au indicat că elementul cheie este unitatea, deoarece, dacă ne arătăm divizaţi, asta va fi în favoarea intereselor Rusiei.

De asemenea, miniştrii vor vorbi marţi în Consiliu despre securitatea aprovizionării cu energie şi posibilele măsuri pentru a determina consumatorii să-ţi diminueze cererea.

În particular, sursele menţionate au explicat cum se intenţionează să se stimuleze reducerea cererii consumatorilor protejaţi (care includ sectorul sanitar sau educaţia), ce măsuri se pot aplica pentru a asigura o furnizare stabilă şi cum să se apeleze la măsuri adiţionale.

La prânzul de lucru, miniştrii europeni vor discuta într-o videoconferinţă cu ministrul Energiei din Ucraina pentru a analiza măsurile pentru consolidarea securității energetice şi pieţele de electricitate şi gaze din această ţară. (Sursa: Agerpres)

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!