UE vrea să raționalizeze consumul de gaze. Ce state se opun

25 Iul. 2022, 18:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2022, 18:05 // Actual //  bani.md

Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană vor încerca marţi să încheie un acord politic privind planul Bruxelles-ului de a reduce cu 15% consumul de gaze în perspectiva iernii viitoare, în faţa temerilor privind o oprire a livrărilor de către Rusia, conform agenției EFE.

Subiectul va fi tratat într-un Consiliu Extraordinar al Energiei, unde ţările membre se aşteaptă să se pună de acord asupra unui plan prezentat săptămâna trecută de Comisia Europeană, care a generat multe dezbateri, după cum s-a putut vedea la prima reuniune a ambasadorilor permanenţi la UE, de vineri, au declarat surse diplomatice.

Reprezentanţii ţărilor membre se întâlnesc din nou luni încercând să îşi apropie poziţiile, în marja Consiliului de marţi.

Ce țări se opun propunerii Bruxelles-ului de reducere a consumului de gaze cu 15%

Spania a fost prima ţară care a respins propunerea iniţială a Bruxeelles-ului, o poziţie la care au aderat, ulterior, şi alte ţări, precum Portugalia şi Grecia. De atunci, multe state au ridicat obiecţii, dintr-un motiv sau altul.

Germania, foarte dependentă de importurile de gaze din Rusia, s-a pronunţat însă, încă din prima zi, în favoarea propunerii Bruxelles-ului.

În pofida „problemelor deschise” încă, miniştrii europeni de resort au încredere că vor putea să încheie un acord politic marţi în privinţa Regulamentului, potrivit surselor citate.

Cehia, care prezidează Consiliul UE în actualul semestru, conduce zilele acestea negocierile între statele membre legate de propunerea CE, în care au fost introduse unele modificări faţă de textul iniţial, au precizat surse diplomatice.

Modificările făcute documentului propus de Comisia Europeană

Bruxelles a propus în planul prezentat pe 20 iulie în primul rând o reducere voluntară a consumului de gaze pentru a îmbunătăţi rezervele strategice şi, în cazul în care situaţia se agravează, diminuări obligatorii.

În ultima versiune a textului, deşi se menţine obiectivul privind o reducere cu 15% a consumului de gaze, au fost introduse modificări care ar permite ţărilor să ceară derogări pentru o serie de motive, precum locaţia geografică.

Scopul urmărit este „să se permită o moderare a reducerii consumului” în schimbul angajamentului ţărilor de a creşte pe cât posibil transferul de energie între statele membre.

O altă modificare faţă de propunerea iniţială este aceea că vor fi cinci state membre (şi nu doar Comisia, aşa cum prevedea prima propunere) care vor putea cere declararea stării de alertă, ce va declanşa obligativitatea reducerii consumului de gaze.

Însă, în oricare caz, atât dacă o va cere CE, cât şi dacă va fi iniţiativa a cinci state membre, declararea stării de alertă va putea fi făcută doar cu sprijinul unei majorităţi calificate a ţărilor, au precizat sursele citate de EFE.

„O serie de probleme deschise”

În pofida avansului, există încă „o serie de probleme deschise, unele cu caracter legal, altele cu caracter politic sau etic” pe care statele membre continuă să le dezbată, inclusiv situaţia particulară a insulelor, precum Malta, care nu are conexiuni energetice.

În ceea ce priveşte poziţia Spaniei la reuniunea de marţi, ţara „are un angajament fundamental faţă de solidaritate” şi „convingerea că trebuie să rămânem uniţi şi într-un mod efectiv şi proporţionat”.

„Nu putem să accelerăm lucrurile şi să adoptăm măsuri care nu sunt bine calibrate”, au menţionat sursele, care au indicat că elementul cheie este unitatea, deoarece, dacă ne arătăm divizaţi, asta va fi în favoarea intereselor Rusiei.

De asemenea, miniştrii vor vorbi marţi în Consiliu despre securitatea aprovizionării cu energie şi posibilele măsuri pentru a determina consumatorii să-ţi diminueze cererea.

În particular, sursele menţionate au explicat cum se intenţionează să se stimuleze reducerea cererii consumatorilor protejaţi (care includ sectorul sanitar sau educaţia), ce măsuri se pot aplica pentru a asigura o furnizare stabilă şi cum să se apeleze la măsuri adiţionale.

La prânzul de lucru, miniştrii europeni vor discuta într-o videoconferinţă cu ministrul Energiei din Ucraina pentru a analiza măsurile pentru consolidarea securității energetice şi pieţele de electricitate şi gaze din această ţară. (Sursa: Agerpres)

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

17 Sept. 2026, 19:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Sept. 2026, 19:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei la 9% este o măsură dureroasă, dar necesară pentru a împiedica o accelerare și mai puternică a inflației. Opinia îi aparține directorului executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că Republica Moldova ar putea intra într-o perioadă de stagflație, caracterizată printr-o creștere economică aproape de zero și inflație ridicată.

Potrivit economistului, decizia BNM se înscrie, „mai mult sau mai puțin”, în logica politicilor monetare aplicate de băncile centrale din regiune, pe fondul intensificării presiunilor inflaționiste.

În condițiile în care inflația este în prezent de aproximativ 7% și riscă să urce în viitorul apropiat până la 9–10%, creșterea ratei de bază reprezintă, în opinia lui Lupușor, „acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm economiei pentru a evita o inflație și mai mare”.

Printre cei care vor resimți efectele măsurii se numără în primul rând bugetul de stat. Guvernul se împrumută masiv de la bănci pentru finanțarea deficitului bugetar, iar creșterea dobânzilor va majora costurile acestor împrumuturi.

Majorarea ratei de bază îi va afecta și pe cei care au contractat credite sau intenționează să se împrumute. Lupușor consideră însă că efectul asupra pieței creditelor ar trebui să fie mai redus, întrucât băncile comerciale nu se confruntă cu o insuficiență de lichidități, situația fiind mai degrabă inversă.

Economistul susține că problema de fond nu se află la Banca Națională, ci în vulnerabilitățile structurale ale economiei Republicii Moldova: expunerea ridicată la fenomene inflaționiste, deficitul bugetar considerat riscant de mare și dezechilibrele importante ale balanței de plăți. Acestea fac economia extrem de vulnerabilă la șocurile inflaționiste externe.

„Ce va urma? Cred că ne așteaptă o anumită perioadă de stagflație – creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației –, dar care ar trebui să se stabilizeze deja în a doua jumătate a anului viitor”, afirmă Adrian Lupușor.

În aceste condiții, directorul Expert-Grup consideră că politica monetară trebuie să rămână independentă și concentrată pe readucerea inflației sub control, indiferent de presiunile exercitate asupra BNM.

În paralel, Guvernul ar trebui să accelereze consolidarea fiscală pentru reducerea deficitului bugetar și să promoveze o politică activă de industrializare, orientată spre majorarea valorii adăugate, productivității și exporturilor.