Merele produse în Moldova vor fi la mare căutare. Se estimează o recoltă mai redusă

Merele vor fi la mare căutare în această toamnă. În 2022 se estimează o recoltă de mere mai mică în comparație cu anul trecut. Precizările date au fost făcute de președintele Asociației Moldova Fruct, Vitalie Gorincioi, în cadrul emisunii „La Raport” de la AGRO TV.

„Noi chiar săptămâna trecută am făcut estimări la cultura mărului pentru că aici avem cele mai mari pierderi. Comparativ, noi estimăm în jur de 400-450 de mii de tone, raportate la roada de anul trecut, care a fost 650 de mii de tone”, spune Vitalie Gorincioi.

Președintele Asociației Moldova Fruct precizează că un motiv ar fi că se defrișează inclusiv plantații care ar mai fi putut da roadă. O altă problemă este lipsa de apă. În acest sens, starea de urgență în agricultură, despre care se vorbește că ar putea fi introdusă în curând, ar putea soluționa o serie de probleme ce vizează disputa dintre arendatorii de lacuri și fermieri.

„Noi avem niște lacune în legislație. Toamna dăm drumul la toate lacurile ca să prindem câteva căldări de pește. De aici e criză de apă și noi îi dăm drumul așa…În lege e scris că apa din lacuri este primordial pentru irigare. Sunt lacuri care au fost concepute, prevăzute pentru irigare. Astăzi în statutul celor care le-au luat în arendă sau le-au procurat e scris: pentru creșterea peștilor și agrement”, mai spune președintele Asociației Moldova Fruct.

#produs in moldova #moldova fruct #mere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.