Exporturile ilegale de petrol rusesc către China au crescut în ultimele luni

Potrivit Vortexa, volumul de țiței rusesc mutat prin astfel de transferuri a atins 182.000 de barili pe zi în primele 18 zile ale lunii iulie, într-o creștere dramatică de la 44.000 de barili pe zi în iunie. Majoritatea petrolului se îndreaptă către China, a declarat compania de date pentru mărfuri.

Analiştii de la Vortexa au spus că navele au părăsit Rusia încărcate cu petrolul țării, îndreptându-se spre Atlantic și apoi descărcând încărcătura pe alte nave. Creșterea transferurilor face parte dintr-o creștere generală pe piețele petroliere globale, după invazia Rusiei în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.

Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au făcut companiile din economia internațională să fie precaute și să facă față produselor țării. SUA și Marea Britanie au interzis importul de petrol rusesc, în timp ce Uniunea Europeană intenționează să-l elimine rapid. Ca urmare a sancțiunilor și „auto-sancționării” companiilor europene, Rusia și-a redirecționat exporturile de țiței către Asia. În special, India și China achiziționează petrol rusesc, care se tranzacționează pe piețele internaționale.

Potrivit datelor Vortexa, existau patru transportatori încărcați cu țiței rusesc care se îndreptau spre Asia, care și-au preluat marfa de pe o altă navă din Atlantic. Lloyd’s List, un jurnal pentru industria de transport maritim, a declarat săptămâna aceasta că cinci nave chineze au fost în centrul recentelor transferuri de țiței rusești în Atlantic.

Doborâte de sancțiunile occidentale

Motivele Chinei pentru a prelua țițeiul rusesc prin transferuri sunt oarecum greu de înțeles, a spus David Wech, economist șef la Vortexa. „India ia cât de mult are nevoie, nu îi pasă”, a declarat acesta. El a spus că sancțiunile nu împiedică India sau China să cumpere țiței rusesc.

Companiile chineze ar putea dori să evite deteriorarea reputației, a sugerat el. Luna trecută, principalul consilier energetic al SUA a îndemnat India să-și limiteze achizițiile de petrol rusesc și să evite să-și afecteze poziția internațională.

Wech a spus că marile companii de stat din China nu sunt implicate în astfel de transferuri, care sunt în mare parte efectuate de companii mai mici, independent fondate. Vortexa a declarat că tancurile care transportau țiței iranian transportă din ce în ce mai mult petrol rusesc. De asemenea, a mai spus că Rusia, Iranul și Venezuela – toate țările care suferă din cauza sancțiunilor americane – concurează din ce în ce mai mult pentru a-și vinde petrolul către India și China, potrivit Business Insider.

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.