Exporturi de grâu „invizibile” pentru UE: unde ajunge, de fapt, producția Moldovei

14 Sept. 2025, 09:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Sept. 2025, 09:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În lunile iulie–august 2025, Republica Moldova a consemnat cel mai ridicat nivel al exporturilor de grâu din ultimii patru ani pentru această perioadă, arată analiza economistului Iurie Rija. Volumul livrărilor a urcat la 307,4 mii tone, în creștere cu 14% față de 2024 și cu 55,6% comparativ cu 2023. Prin raportare la 2022, avansul este de trei ori mai mare. Recordul absolut rămâne anul 2021, când în aceleași două luni au fost exportate 360,4 mii tone.

În perioada menționată, exporturile au adus încasări de 1,086 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 16,4% față de aceeași perioadă a anului trecut (933 milioane lei). Prețul mediu de export a fost de 3,53 lei/kg, puțin peste nivelul din 2024 (3,47 lei/kg), fapt care a susținut performanța financiară. Un aspect sensibil al sezonului 2025 îl reprezintă calitatea grâului alimentar, măsurată prin indicele W – indicator care reflectă forța glutenului și elasticitatea aluatului. Pentru prima dată, au apărut semne de întrebare privind acest parametru, influențat de condițiile climaterice din primăvară. Republica Moldova nu dispune încă de infrastructura de laborator necesară pentru testarea la scară largă a indicelui W, ceea ce complică negocierile comerciale.

Doar în august 2025 au fost livrate 220,7 mii tone de grâu, cel mai mare volum lunar din ultimii patru ani, depășit doar în august și septembrie 2021. În topul companiilor exportatoare se află „Rusagro-Prim” SRL (55,3 mii tone, 18% din total), urmată de „Agro-Nova Prim” (47,7 mii tone) și „Orom-Imexpo” (45,9 mii tone). Împreună, cele trei firme au realizat aproape jumătate din livrările totale.

Italia a fost cea mai importantă piață, preluând 146,3 mii tone la un preț mediu de 3,54 lei/kg. România a urmat cu 52,6 mii tone (3,41 lei/kg), iar Grecia cu 52,4 mii tone, dar la un preț mai ridicat – 3,64 lei/kg. Alte destinații au inclus Elveția, Liban, Cipru, Malaiezia, Emiratele Arabe și Indonezia, confirmând diversificarea piețelor.

Deși din Republica Moldova au fost exportate oficial 307,4 mii tone de grâu în iulie-august 2025, în statisticile Uniunii Europene figurează doar 71,6 mii tone. Explicația ține de metodologia de raportare: datele europene includ doar volumele intrate efectiv pe teritoriul UE, iar o parte din cantități au fost redirecționate ulterior spre Orientul Mijlociu și Africa prin intermediul traderilor cu adrese juridice în state membre ale UE. Potrivit analizei lui Iurie Rija, performanța din 2025 confirmă competitivitatea cerealelor moldovenești și creșterea rolului piețelor extraeuropene, în contextul unei cereri externe solide și a unei recolte favorabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.