ÎMM-urile din comerț, perfuzia economiei moldovenești

În anul 2021 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit 59,4 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,4% din numărul total de întreprinderi raportoare. Deși numărul este mare, ponderea acestora în PIB este modestă de doar 31% față de media din UE unde ponderea în PIB este de 98%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2021 indică că: veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere au constituit 3,1 mil lei, cu 470,4 mii lei (sau 17,9 %) mai mult față de anul 2020; veniturile din vânzări ale ÎMM în medie pe un salariat au constituit 582,9 mii lei, cu 109,1 mii lei (sau 23,0%) mai mult față de anul 2020; numărul de salariați în medie pe o întreprindere în anul 2021 a constituit 5 persoane.

În anul 2021 partea preponderentă a ÎMM și-au desfășurat activitatea în domeniul comerțului, constituind 20,7 mii întreprinderi sau 35,0% din totalul ÎMM. În agricultură, silvicultură și pescuit au activat 5,0 mii de ÎMM sau 8,5% din totalul ÎMM, în industria prelucrătoare au activat 4,8 mii de ÎMM sau 8,1% din totalul ÎMM.

Suma profitului până la impozitare obținut de ÎMM în anul 2021 a constituit 20 237,4 mil. lei, cu 11 186,5 mil. lei (sau de 2,2 ori) mai mult față de anul 2020.

Într-un studiu, Centrul pentru Politici și Reforme Europene susține că productivitatea redusă a ÎMM-urilor se datorează corupției înalte în raport cu instituțiile statului.

„60% din respondenții din rândul ÎMM percep integritatea sectorului public din Republica Moldova ca fiind redusă sau chiar foarte redusă. Această neîncredere se materializează în topul celor mai corupte organe de stat, în care intră Serviciul Fiscal, organele administrației publice locale, poliție, instanțele judecătorești, Serviciul Vamal, Procuratura și Centru Național de Sănătate Publică. Interesant este faptul că pe parcursul ultimilor ani componența listei celor mai corupte organe de stat nu se schimbă, ceea ce se schimbă este doar poziționarea acestora în topul respectiv”, se arată în studiu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #economie #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nu toate accizele colectate din vânzarea carburanților vor fi direcționate către Fondul rutier, potrivit proiectului bugetului de stat pentru anul 2026. Documentul arată că alocările pentru drumuri reprezintă doar o parte din veniturile provenite din accizele la produsele petroliere.

Conform proiectului bugetar, pentru anul 2026 este prevăzută o alocare de circa 1,8 miliarde de lei în Fondul rutier, sumă formată din accize. Totodată, proiectul stabilește explicit că defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu pot depăși 48%, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din aceste venituri merg spre bugetul general, nu exclusiv spre infrastructura rutieră.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a confirmat acest mecanism, fiind întrebat dacă toate accizele la carburanți ajung în Fondul rutier. „În anul 2026, în fondul rutier vom primi 1,8 miliarde de lei, care sunt resurse financiare acumulate din accize. În fiecare an, valoarea fondului rutier este aproximativ aceeași — vorbim de un miliard, un miliard și 800 de milioane de lei”, a declarat ministrul.

Bolea a precizat că, pe parcursul anului, suma inițială este de regulă suplimentată prin rectificări bugetare. „În 2025, de exemplu, chiar dacă la început valoarea fondului rutier era de 1,7 miliarde de lei, am finalizat anul cu implementări de aproximativ 2,6 miliarde de lei”, a mai spus ministrul.