ÎMM-urile din comerț, perfuzia economiei moldovenești

În anul 2021 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit 59,4 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,4% din numărul total de întreprinderi raportoare. Deși numărul este mare, ponderea acestora în PIB este modestă de doar 31% față de media din UE unde ponderea în PIB este de 98%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2021 indică că: veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere au constituit 3,1 mil lei, cu 470,4 mii lei (sau 17,9 %) mai mult față de anul 2020; veniturile din vânzări ale ÎMM în medie pe un salariat au constituit 582,9 mii lei, cu 109,1 mii lei (sau 23,0%) mai mult față de anul 2020; numărul de salariați în medie pe o întreprindere în anul 2021 a constituit 5 persoane.

În anul 2021 partea preponderentă a ÎMM și-au desfășurat activitatea în domeniul comerțului, constituind 20,7 mii întreprinderi sau 35,0% din totalul ÎMM. În agricultură, silvicultură și pescuit au activat 5,0 mii de ÎMM sau 8,5% din totalul ÎMM, în industria prelucrătoare au activat 4,8 mii de ÎMM sau 8,1% din totalul ÎMM.

Suma profitului până la impozitare obținut de ÎMM în anul 2021 a constituit 20 237,4 mil. lei, cu 11 186,5 mil. lei (sau de 2,2 ori) mai mult față de anul 2020.

Într-un studiu, Centrul pentru Politici și Reforme Europene susține că productivitatea redusă a ÎMM-urilor se datorează corupției înalte în raport cu instituțiile statului.

„60% din respondenții din rândul ÎMM percep integritatea sectorului public din Republica Moldova ca fiind redusă sau chiar foarte redusă. Această neîncredere se materializează în topul celor mai corupte organe de stat, în care intră Serviciul Fiscal, organele administrației publice locale, poliție, instanțele judecătorești, Serviciul Vamal, Procuratura și Centru Național de Sănătate Publică. Interesant este faptul că pe parcursul ultimilor ani componența listei celor mai corupte organe de stat nu se schimbă, ceea ce se schimbă este doar poziționarea acestora în topul respectiv”, se arată în studiu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #economie #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova mizează pe mecanisme mai flexibile și pe dezvoltarea pieței freelancerilor pentru a impulsiona revenirea diasporei. Declarația a fost făcută de ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Oficialul a admis că readucerea moldovenilor plecați peste hotare nu este un proces simplu, mai ales pentru locurile de muncă industriale.

„Eu cred că o să fie mai greu să îi aduceți să fie lăcătuși sau să lucreze la strung într-o uzină”, a spus ministrul.

Potrivit lui Osmochescu, cheia este crearea unor condiții mai atractive și previzibile pentru cei din diasporă.

„Diaspora poate fi adusă acasă prin reguli foarte clare de joc, prin crearea unor mecanisme în Republica Moldova care sunt cu mult mai facile pentru ei”, a declarat acesta.

Unul dintre instrumentele pe care mizează autoritățile este legea freelancerilor, unde deja sunt înregistrați peste 1.000 de utilizatori. Ministrul a precizat că Guvernul intenționează să extindă acest segment al economiei.

„Noi dorim să deschidem în continuare piața freelancerilor. În Statele Unite, de exemplu, peste 30% din cei angajați lucrează în acest regim”, a menționat Osmochescu.

În același timp, oficialul a recunoscut că această soluție nu acoperă nevoile investitorilor mari, care vor să deschidă fabrici și au nevoie de sute de angajați, subiect asupra căruia autoritățile urmează să vină cu măsuri suplimentare.