ÎMM-urile din comerț, perfuzia economiei moldovenești

În anul 2021 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit 59,4 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,4% din numărul total de întreprinderi raportoare. Deși numărul este mare, ponderea acestora în PIB este modestă de doar 31% față de media din UE unde ponderea în PIB este de 98%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2021 indică că: veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere au constituit 3,1 mil lei, cu 470,4 mii lei (sau 17,9 %) mai mult față de anul 2020; veniturile din vânzări ale ÎMM în medie pe un salariat au constituit 582,9 mii lei, cu 109,1 mii lei (sau 23,0%) mai mult față de anul 2020; numărul de salariați în medie pe o întreprindere în anul 2021 a constituit 5 persoane.

În anul 2021 partea preponderentă a ÎMM și-au desfășurat activitatea în domeniul comerțului, constituind 20,7 mii întreprinderi sau 35,0% din totalul ÎMM. În agricultură, silvicultură și pescuit au activat 5,0 mii de ÎMM sau 8,5% din totalul ÎMM, în industria prelucrătoare au activat 4,8 mii de ÎMM sau 8,1% din totalul ÎMM.

Suma profitului până la impozitare obținut de ÎMM în anul 2021 a constituit 20 237,4 mil. lei, cu 11 186,5 mil. lei (sau de 2,2 ori) mai mult față de anul 2020.

Într-un studiu, Centrul pentru Politici și Reforme Europene susține că productivitatea redusă a ÎMM-urilor se datorează corupției înalte în raport cu instituțiile statului.

„60% din respondenții din rândul ÎMM percep integritatea sectorului public din Republica Moldova ca fiind redusă sau chiar foarte redusă. Această neîncredere se materializează în topul celor mai corupte organe de stat, în care intră Serviciul Fiscal, organele administrației publice locale, poliție, instanțele judecătorești, Serviciul Vamal, Procuratura și Centru Național de Sănătate Publică. Interesant este faptul că pe parcursul ultimilor ani componența listei celor mai corupte organe de stat nu se schimbă, ceea ce se schimbă este doar poziționarea acestora în topul respectiv”, se arată în studiu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #economie #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O parte dintre recenzorii lucrează și astăzi, 1 mai – Ziua Muncii, însă în funcție de cum și-au panificat activitatea, a declarat pentru BANI.MD, șeful Biroului Național de Statistică, Oleg Cara.

„Unii dintre ei își pot lua zile libere în cursul săptămânii și lucrează în weekend. Orarul e flexibil pentru fiecare în parte”, a mai spus Cara.

Întrebat dacă de Paștele Blajinilor, recenzorii vor merge prin cimitire, Oleg Cara a spus că: „ este exclus acest lucru. Sunt stabilite locuri speciale unde populația este intervievată: în fața blocului, în fața porții casei”.

Aproape 600 de mii de locuinţe şi 860 de mii de persoane din Republica Moldova au fost recenzate, până acum, în cadrul Recensământului populaţiei şi locuinţelor.

Recensământul populației și locuințelor 2024 în Republica Moldova se desfășoară în perioada 8 aprilie – 7 iulie, în întreaga țară. Conform legislației, cetățenii sunt obligați să răspundă la întrebările recenzorilor și să ofere răspunsuri corecte. La rândul lor, autoritățile sunt obligate să asigure confidențialitatea răspunsurilor acordate.

Recenzorul va efectua 5 vizite la domiciliu. În cazul în care recenzorul nu găsește pe nimeni acasă, el va lăsa în căsuța poștală, în poartă sau la ușă o înștiințare privind participarea la recensământ care va conține datele de contact ale recenzorului pentru a stabili împreună o zi și o oră convenabilă pentru recenzare.

Recensământul din 2024 este al treilea la număr efectuat în Republica Moldova.