VIDEO Maia Sandu cheamă moldovenii acasă

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a lansat un clip video în care cheamă moldovenii să revină acasă. Clipul video e mai degrabă lansarea în campania electorală a Maiei Sandu pentru alegerile rezidențiale din anul 2024.

Maia Sandu face referire, în clip, la scutirea de taxe la introducerea în țara a obiectelor de uz personal, dar și a unui automobil. Dânsa vorbește și despre satul european care vizează finanțarea mai multor proiecte din localitățile țării.

Chiar dacă Maia Sandu cheamă diaspora să revină acasă, statisticele arată sumbru.

De exemplu, țara în întregime, precum şi populaţia vulnerabilă a Moldovei în particular, depinde într-o măsură înaltă de remitenţe, cu 1,87 miliarde de dolari americani trimişi acasă în 2020, echivalentul a 15,7% din PIB. Astfel, Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Autoritățile încearcă de mai mult de un deceniu să atragă, în investiții, banii migranților moldoveni, dar fără succes. De exemplu, din anul 2010 de când a fost lansat programul PARE 1+1 moldovenii nu s-au înghesuit să-și investească bani în afaceri. Doar 1,72% din banii trimiși acasă (21,3 miliarde USD) din 2010 până la sfârșitul anului 2021 au fost investiți în businessuri.

Strategia națională de dezvoltare 2030 relevă că până în anul 2030 economia va continua să crească cu ritmuri mai degrabă modeste, în jur de circa 3,5% anual. Rolul industriei va crește, dar posibil mai mult datorită ramurilor noi din sectorul construcțiilor de mașini, în timp ce industria alimentară și a băuturilor – strâns conectate prin legături interramurale la sectorul agricol și la mediul rural – va avansa mai lent, iar agricultura va suferi din cauza lipsei cronice de investiții și de capital uman și din cauza schimbărilor climatice. Persistența acestui model de creștere va stimula migrația sat-oraș și emigrarea externă și va pune presiuni pe infrastructura urbană, pe mediul ambiant periurban și pe bugetul public.

Datele statistice relevă că peste un sfert din populația Republicii Moldova este săracă.

În ceea ce privește îmbătrânirea populației, aceiași strategie spune că până în 20230 un sfert dintre moldoveni vor fi bătrâni. Natalitatea este în continuă scădere, iar mortalitatea în ascensiune.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

[bzplayer mp4=”https://bani.md/wp-content/uploads/2022/08/maia.mp4″ muted=”false”]

#clip #maia #campanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului Brent a scăzut miercuri cu mai mult de 2% după apariția informațiilor privind planurile OPEC+ de a continua majorarea producției. Analiștii avertizează că până la sfârșitul anului pe piața globală se va forma un excedent semnificativ de petrol, notează Reuters.

Potrivit Reuters, cartelul și partenerii săi vor discuta posibilitatea unei noi creșteri a producției în luna octombrie, decizia urmând să fie luată la reuniunea programată pentru duminică. Anterior, grupul a convenit o majorare a cotelor cu aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, în perioada aprilie–septembrie, ceea ce a dus la revenirea pe piață, cu mai bine de un an mai devreme decât planificat, a unor volume reduse în trecut pentru susținerea prețurilor.

În paralel, și țările din afara OPEC își sporesc producția. Agenția Internațională a Energiei estimează un excedent global de circa 2 milioane barili pe zi în 2025, cu o ofertă care ar urma să crească în medie cu 2,5 milioane barili/zi, în timp ce cererea se va majora cu doar 680.000 barili/zi.

În urma informațiilor privind posibila decizie a OPEC+, cotația Brent a scăzut cu 2,1%, la 67,72 dolari/baril, față de maximul atins marți – cel mai ridicat nivel al ultimei luni. Ulterior, pierderile s-au redus, iar la ora 16:30 (ora Moscovei) Brent se tranzacționa la 68,2 dolari/baril. De la începutul anului, prețul petrolului a coborât cu circa 9%.

Experții subliniază că volumele reale suplimentare care vor ajunge pe piață ar putea fi mai mici decât cele anunțate, deoarece unele state limitează extracția pentru a compensa supraproducția anterioară, iar altele au constrângeri tehnice. Totuși, în august, țările OPEC au majorat producția cu 400.000 barili/zi, conform planului, mai mult de jumătate din creștere fiind asigurată de Arabia Saudită.