Deputații PAS nu vor îmbulzeală la alegeri! Se tem de concurență. Postica: am propus reducerea pragului, dar nu vor

Deputații nu suportă concurența? Comisia Electorală Centrală a propus Parlamentului Republicii Moldova reducerea pragului electoral pentru candidații independenți de la 2% la 1%, însă propunerea nu a fost susținută de deputați. Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, spune că reducerea pragului pentru candidații independenți a fost agreată cu partenerii internaționali ai Republicii Moldova, însă nu s-a bucurat de succes în Legislativ.

Vicepreședintele CEC spune că instituția electorală le-a propus deputaților să fie redus pragul electoral pentru candidații independenți, însă în proiectul Codului Electoral aprobat în prima lectură de deputați, pragul a rămas același.

„Critici cu referire la pragul electoral au existat din partea partenerilor internaționali doar când a fost vorba de pragul electoral pentru candidații independenți. De aceea, noi am propus micșorarea pragului electoral de la 2% la 1%, doar că deputații au revenit la același prag de 2%. Noi nu am intervenit pe subiectul pragului electoral pentru partide și blocuri, chiar dacă am avut propuneri exprese din partea partidelor extraparlamentare, doar din considerentul că nu au fost astfel de propuneri din partea partenerilor internaționali și asta este o decizie de oportunitate politică, este prerogativa exclusivă a Parlamentului Republicii Moldova”, a spus Pavel Postica în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Vicepreședintele CEC spune că anterior, propunerea de a reduce pragul electoral pentru partide la 4% a fost agreată de Comisia de la Veneția.

„Am avut o situație când propunerea de a reduce pragul electoral pentru partide până la 4%, propunere care nu a avut susținere în Parlament, a fost salutată de Comisia de la Veneția. În rest, nu am avut situații când partenerii internaționali să vină să ne dicteze care este pragul rezonabil pentru Republica Moldova. Sugestia mea pentru partidele extraparlamentare este să insiste pe reducerea acestui prag”, a mai spus vicepreședintele CEC.

Potrivit legii, în prezent, pragul electoral pentru partide este de 5%, pentru blocurile electorale de 7%, iar pentru candidații independenți de 2%.

#cod #postica #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Echipa FMI a avut discuții constructive și productive cu autoritățile moldovenești cu privire la performanța economică și politicile care stau la baza celei de-a cincea revizuiri în temeiul mecanismului extins de credit și al mecanismului extins de fond (ECF/EFF) și prima revizuire în cadrul mecanismului pentru reziliență și sustenabilitate (RSF). .

Performanța programului a fost bună și, în general, pe drumul cel bun, deși unele reforme structurale au fost amânate.

Recuperarea economică durează mai mult decât se anticipa, într-un context de provocări persistente și contagii din războiul Rusiei în Ucraina.

O misiune FMI, condusă de Clara Mira, a avut discuții la Chișinău în perioada 22 aprilie-3 mai pentru a cincea revizuire a programelor Republicii Moldova în cadrul acordului ECF/EFF și prima revizuire în cadrul acordului RSF. La finalul discuțiilor, doamna Mira a emis următoarea declarație:

„Redresarea economiei moldovenești a fost mai lentă decât era de așteptat, în timp ce răspândirile și vânturile în contra din războiul Rusiei în Ucraina continuă. PIB-ul real a crescut cu 0,7% în 2023, sub prognoza de 2% a FMI la momentul ultimei revizuiri. Acest lucru sa datorat în primul rând unei redresări mai slabe a cererii interne, în special a consumului privat și a investițiilor. Recuperarea ar trebui să continue în 2024, cu o creștere de 2,6%, din nou mai mică decât se prognozase anterior. Riscurile includ posibile șocuri de energie reînnoită sau un nou val de refugiați. Creșterea mai rapidă decât cea anticipată a partenerilor comerciali, progresul mai rapid către aderarea la UE și accelerarea reformelor structurale reprezintă riscuri pozitive”, spune Clara Mira.

Potrivit ei, Bugetul pentru 2024 consolidează siguranța socială, susține și mai mult securitatea energetică și sprijină investițiile și reformele care stimulează creșterea. Având în vedere că inflația se află în intervalul țintă a BNM din noiembrie, poziția actuală a politicii monetare este adecvată. Flexibilitatea cursului de schimb și menținerea unor rezerve valutare suficiente vor fi esențiale pentru a aborda șocurile. Politica monetară ar trebui să rămână concentrată pe menținerea stabilității prețurilor.

„Performanța programului a fost bună și, în general, pe drumul cel bun, deși cu unele întârzieri în reformele structurale. Autoritățile au îndeplinit toate criteriile cantitative de performanță la sfârșitul lunii decembrie. Au fost îndeplinite criteriile structurale de la sfârșitul lunii decembrie privind consolidarea administrației fiscale și finalizarea unui triaj al întreprinderilor de stat. A fost adoptată Legea privind acțiunea climatică. Cu toate acestea, reformele convenite pentru a consolida autonomia instituțională și guvernanța BNM (decembrie) și pentru a stabili o infrastructură de adjudecare anticorupție, inclusiv un proces credibil de selecție a judecătorilor (martie) sunt amânate, deși lucrările sunt în desfășurare”, conchide Clara Mira.