Pierderile de milioane cutremură cel mai mare producător de pâine! Le va acoperi din rezerve

02 Aug. 2022, 12:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Aug. 2022, 12:28 // Actual //  bani.md

Cea mai mare companie de panificație din Republica Moldova a contabilizat pierderi de 11,3 mil. de lei în anul 2021. Acționarii au decis, în cadrul adunării generale, să le acopere din rezervele obligatorii.

La adunare s-a mai decis ca 69% din profitul net preconizat pentru anul 2022 să fie investit în dezvoltarea producției, 25% – pentru plata dividendelor, 1% – pentru remunerarea membrilor organelor de conducere și 5% – pentru alte scopuri.

Acționarii de la Franzeluța au aprobat raportul anual al Consiliului Societății și raportul economico-financiar pentru anul 2021, precum și direcțiile prioritare de dezvoltare a Societății pentru perioada 2022-2024. Totodată, au fost aleși noii membrii ai Consiliului de supraveghere, ai Comitetului de audit.

În Consiliu, pentru un mandat de 2 ani, au fost aleși următorii membri: Viorelia Lazăr, Vladimir Arachelov, Sergiu Gherciu, Cristina Ceban, Viorica Beșliu, Svetlana Mariuta și Gheorghe Parfeni. Moldauditing a fost ales auditor pentru anul 2022. Franzeluța este cel mai mare producător de pâine și produse de panificație din Moldova. Statul deține pachetul de control al companiei (55,2% din acțiuni).

Pentru a diminua pierderile în anul 2022, administrația companiei a scumpit pâinea la 6,20 lei, în caz contrar pierderile erau estimate la 73,6 mil. lei.

Franzeluța este cel mai m are producător de pâine din Republica Moldova cu o cotă de piață de 20% din total. În țară, per total, sunt 5 producători de pâine.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.