Cel mai mare producător de materiale de construcție adus la sapă de lemn! Riscă să-și sisteze activitatea

Săptămâna curentă Macon, producătorul de materiale de construcții, cel mai probabil, își va anunța sistarea activității. Această companie a fost distrusă prin concurența neloială a fabricii cărămidă din Tiraspol și prin impotența autorităților abilitate de la Chișinău, susține fostul deputat Alexandru Slusari într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui, vor rămâne fără lucru peste 350 de angajați. Administrația companiei a bătut pe la toate ușile și a explicat că nu poate concura cu fabrica din Transnistria, care achită un tarif de zeci de ori mai mic pentru gaz și energia electrică și nu cheltuie nimic pentru problemele de mediu.

Fostul de deputat se adresează ministrului Economiei, Sergiu Gaibu pe care îl întreabă cine se va face vinovat de falimentul companiei. Ministrului Mediului, Iuliana Cantaragiu o întreabă de câte ori a mers în stânga Nistrului pentru a vedea problemele de mediu, iar pe Dorin Recean, consilierului de la președinție cum promovează interesele anumitor agenți economici.

Potrivit raportului financiar al companiei, în anul 2021 a înregistrat un profit de 4 mil. de lei față de pierderile de 8,4 mil. de lei în anul 2020.

În anul 2017 Combinatul de Materiale de Construcții din Chișinău Macon a decis să își vândă cota sa din capitalul unei companii din Rusia.

Administrația întreprinderii anunța că Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor a Macon a decis, pe 29 septembrie 2017, aprobarea tranzacției cu conflict de interese prin care cota de 35,35% din capitalul firmei Alviko din Rusia, este vândută companiei Kalujskoie Napravlenie din Rusia. Ultima deținea 64,65% din capitalul Alviko.

Potrivit deciziei acționarilor, prețul pachetului nu poate fi mai mic de 3,2 milioane de euro (circa 67 milioane lei).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#macon #caramida #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.