Mesajele cutremurătoare de pe „pietrele foamei”, scoase la iveală de secetă

Canicula și seceta au lovit vara aceasta aproape toată Europa.

Apele au ajuns la un nivel extrem de scăzut, așa că în unele râuri din Cehia și Germania au putut fi văzute „Pietrele Foamei”, cu mesaje care ar data din anii 1600.

Pe pietrele din râul Elba, care a scăzut dramatic, un mesaj sculptat pe pietre spune „Dacă mă vezi, să plângi”. În trecut, în momentul în care nivelul apei scădea atât de dramatic, lumea se confrunta cu foamete.
„Secetele recente din Europa au făcut din nou vizibile „Piatrele Foamei” în unele râuri cehe și germane. Aceste pietre au fost folosite pentru a marca nivelul extrem de scăzut al râului, care ar prezice foamete.

Acesta, în râul Elba, este din 1616 și spune: „Dacă mă vezi, să plângi””, se arată într-o postare de pe Twitter.

https://twitter.com/Citizen09372364/status/1557665431888056320?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1557665431888056320%7Ctwgr%5E6c1a3437f517847e74fced0c45218a1a3a15259d%7Ctwcon%5Es1_c10&ref_url=https%3A%2F%2Ftelegram.org%2Fembed

Acele marcaje hidrologice, supranumite „Pietrele Foamei”, pot fi văzute deasupra nivelului apei doar în timpul perioadelor de secetă severă. Ele erau folosite pentru a fi gravate cu inscripţii ce prevesteau recolte slabe, întreruperea navigaţiei fluviale şi anotimpuri marcate de foamete.

În prezent, mesajele de pe aceste pietre apar la câteva săptămâni după previziunile meteorologice şi ale specialiştilor în agricultură.

Avertismente străvechi şi ameninţătoare, gravate în bolovani care rămân de obicei acoperiţi de apele fluviului Elba, au semănat panică de-a lungul secolelor în sufletele locuitorilor din Cehia.

#pietre #foame #seceta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.