Tablou catastrofal! Moldovenii mănâncă mai puțin, dar cheltuie mai mult. Scumpirile le-au înghițit veniturile

22 Aug. 2022, 11:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Aug. 2022, 11:18 // Actual //  bani.md

În luna iunie 2022 am asistat la începutul unui fenomen mai rar întâlnit în economia noastră, când consumul real al populației a fost mai mic decât anul trecut, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Astfel în iunie cetățenii Republicii Moldova au plătit pentru bunurile procurate din rețele de comerț 8 miliarde lei sau cu 25% mai mult decât anul trecut, însă în realitate ei au venit acasă cu mai puține produse, dar mai exact cu 4,1% mai puțin (pentru detalii vezi comunicatul Biroului Național de Statistică: Cifra de afaceri în comerţ şi servicii în ianuarie-iunie 2022).

Potrivit lui, inflația fără precedent din ultimii 22 ani și-a lăsat puternic amprenta asupra puterii de cumpărare a cetățenilor. Aici trebuie să menționăm că cheltuielile cetățenilor din luna iunie au fost mult mai mari decât creșterea veniturilor. Astfel cheltuielile au crescut cu 25%, iar veniturile estimativ au înregistrat o creștere sub 15%. Diferența a fost acoperită din economiile oamenilor, împrumuturile luate și de banii trimiși de rude de peste hotare. Dar și așa, cheltuind din economii, oamenii au reușit să procure mai puține bunuri decât anul trecut.

„Asistăm la o reducere reală a consumului populației, cu cheltuieli mult mai mari decât veniturile disponibile. Să nu uităm că creșterea prețurilor este determinată în primul rând de scumpirea resurselor energetice, apoi de creșterea prețurilor la resursele alimentare. Vara tradițional prețurile la resursele alimentare sunt mult mai mici, iar consumul de resurse energetice este aproape inexistent, dar chiar și așa populația deja nu-și poate permite să procure același volum de bunuri ca și anul trecut”, a punctat Ioniță.

Economsistul spune că urmează lunile de iarnă, când cheltuielile pentru resursele energetice vor fi estimativ 16-20 miliarde lei, în loc de 3,5-4,5 miliarde lei pe sezon, cum a fost în ultimii 10 ani. Astfel populația va trebui să-și reducă alte cheltuieli pentru a procura gaz, lemne, cărbune și să plătească pentru agentul termic. Aceasta înseamnă că populația va direcționa pentru căldură pe timp de iarnă circa 15 miliarde lei în plus, care în loc să fie taxați obișnuit cu 20% TVA, vor fi taxați cu doar 8% TVA. Ratările bugetului de stat de la scumpirea resurselor energetice doar din TVA pentru sezonul 2022/23 se vor ridica la cel puțin 1,5 miliarde lei.

„Intrăm într-un cerc vicios: 1) populația este nevoită să se împrumute, pentru a-și menține consumul ,dar oricum consumul este mai mic decât anul trecut, 2) trecerea la produsele de prima necesitate, înseamnă plăți reduse de TVA și risc sporit de încasări sub nivelul planificat din TVA la bugetul de stat, 3) riscurile veniturilor mai mici și deficitul de 20 miliarde lei a bugetului, limitează capacitatea de intervenție a Guvernului”, conchis Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.