Trenurile de marfă ale CFM, condamnate să circule mai încet decât căruțele! Transportul feroviar înflorește

Trenurile moldovenești circulă în 2022 mai încet decât căruțele negustorilor din Evul Mediu, fapt care afectează în mod direct transporturile companiilor. Viteaza pe unele sectoare nu depășește 5 – 20 km pe oră. Chiar și așa, transportul de mărfuri pe calea ferată a Republicii Moldova s-a majorat cu 69,7% în șase luni ale anului 2022 față de perioada similară a anului precedent.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, volumul mărfurilor transportate a constituit în primul semestru 1,9 miliarde tone, iar distanța a fost de 648 mii kilometri.

La importul de mărfuri ponderea transportului pe calea ferată deține o cotă de 21,5%.

Majorarea transportului de mărfuri pe calea ferată a fost influențat de transportul de cereale din Ucraina în porturile din România, dar și la porturile ucrainene de pe Dunăre.

Potrivit planului de modernizare a CFM, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile. Totodată, compania a contrcat și un credit de peste 100 mil. de euro din care au fost achizționate 12 locomotive, dar și va fi reabilitat tronsonului Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Acestsegment fiind cel mai aglomerat tronson de cale ferată din țară, care asigură tranzitul de mărfuri din România și Ucraina.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#marfa #transport #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova reușește să exporte de aproape trei ori mai mult vin decât România, deși are o producție mai redusă. Diferența este explicată prin strategia de promovare externă, poziționarea pe segmente premium și folosirea unui brand de țară unitar, care facilitează accesul producătorilor moldoveni pe piețele internaționale.

Anul trecut, Republica Moldova a exportat peste 117,5 milioane de litri de vinuri, inclusiv vermuturi, în valoare de peste 158 de milioane de dolari. Chiar dacă volumul total al exporturilor a fost în scădere, prețul mediu de vânzare a crescut, ceea ce indică o orientare tot mai accentuată spre produse cu valoare adăugată mai mare.

Directorul general al Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, spune că strategia Republicii Moldova este construită pe două direcții: vinurile premium sunt promovate în piețele dezvoltate, în special în Europa, iar volumele mari din segmentul economic sunt orientate spre piețele tradiționale sau spre exporturile în vrac.

„Strategia se axează pe orientarea către segmentele premium în regiunile dezvoltate, în mare parte Europa, în timp ce volumul mare din segmentul economic este orientat pe piețele tradiționale sau cele de vrac”, explică Ștefan Iamandi.

Un rol important îl joacă și brandul de țară, care permite producătorilor moldoveni să intre pe piețele externe sub o identitate comună. Potrivit reprezentanților sectorului, acesta reduce costurile individuale de promovare, creează un context geografic clar pentru cumpărători și facilitează accesul la discuții comerciale și instituționale la nivel înalt.

Prin comparație, exporturile de vin ale României s-au ridicat anul trecut la aproape 40 de milioane de euro, de aproape trei ori mai puțin decât valoarea exporturilor realizate de Republica Moldova.

Diferența este vizibilă și în structura exporturilor. Vinurile îmbuteliate generează aproximativ 60% din valoarea exporturilor moldovenești, ceea ce arată o orientare spre produse cu marje mai mari și o prezență mai puternică pe rafturile piețelor externe.

În timp ce Republica Moldova încearcă să-și consolideze imaginea de producător de vin premium, România continuă să se confrunte pe multe piețe externe cu percepția de „vin ieftin”, ceea ce limitează capacitatea producătorilor de a obține prețuri mai mari și de a urca spre segmentele superioare ale pieței.

#vin #export #Moldova