S-a surpat pământul de sub calea ferată a lui Voronin! Trenurile sunt direcționare pe la Basarbeasca

25 Aug. 2022, 16:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Aug. 2022, 16:13 // Actual //  bani.md

Traficul feroviar pe tronsonul de cale ferată Cahul – Giurgiulești a fost suspendat ieri, 24 august, urmare a alunecărilor de teren care s-au produs pe o porțiune, a declarat pentru bani.md, Dumitru Prohnițchi, șeful Serviciului comercial de la CFM.

Potrivit lui, traficul feroviar a fost redirecționat pe la Basarabeasca. „O echipă de specialiști a fost trimisă la fața locului pentru a înlătura deficiențele”.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

în anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.