Băncile centrale, prinse în ghearele inflației. Eficientizarea politicii fiscale

Băncile centrale nu vor reuși să controleze inflația și ar putea chiar împinge creșterea prețurilor, dacă guvernele nu încep să-și joace rolul cu politici bugetare mai prudente, potrivit unui studiu prezentat factorilor de decizie la conferința de la Jackson Hole din Statele Unite și citat de Reuters.

Guvernele din întreaga lume și-au deschis haznaua în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a susține economiile, dar aceste eforturi au contribuit la împingerea ratelor inflației la cele mai înalte niveluri din aproape jumătate de secol, crescând riscul ca creșterea rapidă a prețurilor să devină înrădăcinată.

Băncile centrale cresc acum ratele dobânzilor, dar noul studiu, prezentat sâmbătă la Simpozionul Economic Jackson Hole al Rezervei Federale din Kansas City, a susținut că reputația unei bănci centrale în lupta împotriva inflației nu este decisivă într-un astfel de scenariu.

„Dacă înăsprirea monetară nu este susținută de așteptarea unor ajustări fiscale adecvate, deteriorarea dezechilibrelor fiscale duce la o presiune inflaționistă și mai mare”, au declarat Francesco Bianchi de la Universitatea Johns Hopkins și Leonardo Melosi de la Fed din Chicago.

„Ca urmare, ar apărea un cerc vicios de creștere a ratelor dobânzilor nominale, creșterea inflației, stagnare economică și creșterea datoriilor”, a argumentat ziarul. „În această situație patologică, înăsprirea monetară ar stimula de fapt o inflație mai mare și ar declanșa o stagflație fiscală periculoasă”.

Anul fiscal 2022 va ajunge la puțin peste 1 trilion de dolari, deficitul bugetar al Statelor Unite va fi mult mai mic decât s-a estimat anterior, la doar la 3,9% din PIB, rămâne la un nivel istoric ridicat și va scădea doar marginal anul viitor.

Zona euro, care se confruntă, de asemenea, cu o inflație ridicată, este probabil să urmeze o cale similară, deficitul său atingând 3,8% în acest an și rămânând ridicat de ani de zile, mai ales că blocul ar putea suferi o recesiune începând cu al patrulea trimestru.

Studiul a susținut că aproximativ jumătate din recenta creștere a inflației din SUA sa datorat politicii fiscale și unei erodări a convingerilor că guvernul va conduce politici fiscale prudente.

În timp ce unele bănci centrale au fost criticate pentru că au recunoscut problema inflației prea târziu, studiul a susținut că și majorările anterioare ale ratelor ar fi fost zadarnice.

„O politică mai agresivă (Fed) ar fi redus inflația cu doar 1 punct procentual cu prețul reducerii producției cu aproximativ 3,4 puncte procentuale”, au spus autorii. „Acesta este un aport de sacrificiu destul de mare”.

Pentru a controla inflația, politica fiscală trebuie să funcționeze în tandem cu politica monetară și să-i asigure pe oameni că, în loc să umfle datoria, guvernul va crește taxele sau va reduce cheltuielile.

#deficit #banca #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană FlyOne a venit cu explicații după apariția în spațiul public a informațiilor privind prețurile foarte ridicate ale biletelor pe ruta Dubai – Chișinău, care în unele cazuri au ajuns la aproximativ 4.557 de euro pentru un singur zbor.

Reprezentanții companiei susțin că informațiile despre aceste tarife ar fi fost interpretate eronat și precizează că pasagerii care au cumpărat din timp bilete FlyOne și au rămas blocați în Emiratele Arabe Unite sunt aduși acasă fără costuri suplimentare. Potrivit operatorului, doar un număr limitat de locuri rămase libere în aeronave a fost scos la vânzare la aceste prețuri.

Compania explică faptul că zborurile sunt operate pe rute alternative care ocolesc zona operațiunilor militare, ceea ce prelungește considerabil durata cursei și generează costuri suplimentare.

Printre factorii care au dus la creșterea tarifelor, FlyOne enumeră operarea cursei Chișinău – Dubai fără pasageri, ceea ce înseamnă că operatorul suportă integral costul zborului, o escală suplimentară pentru realimentare în Egypt, consumul mai mare de combustibil, precum și majorarea prețului la combustibil cu peste 50% pe fondul crizei energetice.

La acestea se adaugă taxe aeroportuare și costuri de handling suplimentare, precum și revizuirea constantă a condițiilor de asigurare de către companiile de profil.

Potrivit companiei, în aceste condiții costul total al unei curse depășește de peste două ori costul unui zbor operat pe ruta obișnuită, iar impactul asupra prețului biletelor într-o singură direcție este de cel puțin patru ori mai mare decât în condiții normale.

FlyOne mai afirmă că tarifele pentru puținele bilete disponibile sunt comparabile cu cele practicate de alți operatori și sunt determinate strict de costurile ridicate generate de situația din regiune.

Pentru zborurile operate după 12 martie, compania estimează revenirea la condiții normale de operare, iar prețurile ar urma să pornească de la aproximativ 159 de euro.

Escaladarea conflictului militar din Orientul Mijlociu a început deja să afecteze piața aviației. De exemplu, un bilet operat de compania Flydubai pentru data de 11 martie pe ruta Dubai – Chișinău costă aproximativ 1.043 de euro pentru un zbor direct de circa 5 ore și 30 de minute.

În mod normal, tarifele pentru această rută variază între 250 și 400 de euro, în funcție de perioadă și momentul rezervării.

În dimineața zilei de astăzi, 5 februarie, potrivit ofertelor publicate pe site-urile companiilor aeriene, un bilet one-way operat de compania emirateză Flydubai pentru 11 martie 2026 ajunge la circa 1.043 de euro pentru un pasager în clasa economică. La compania moldovenească FlyOne, controlată de fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari. Pentru unele zile apropiate, prețurile afișate au ajuns la niveluri rar întâlnite: 10 februarie – aproximativ 4.557 euro, 12 februarie – aproximativ 4.557 euro.