Băncile centrale, prinse în ghearele inflației. Eficientizarea politicii fiscale

Băncile centrale nu vor reuși să controleze inflația și ar putea chiar împinge creșterea prețurilor, dacă guvernele nu încep să-și joace rolul cu politici bugetare mai prudente, potrivit unui studiu prezentat factorilor de decizie la conferința de la Jackson Hole din Statele Unite și citat de Reuters.

Guvernele din întreaga lume și-au deschis haznaua în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a susține economiile, dar aceste eforturi au contribuit la împingerea ratelor inflației la cele mai înalte niveluri din aproape jumătate de secol, crescând riscul ca creșterea rapidă a prețurilor să devină înrădăcinată.

Băncile centrale cresc acum ratele dobânzilor, dar noul studiu, prezentat sâmbătă la Simpozionul Economic Jackson Hole al Rezervei Federale din Kansas City, a susținut că reputația unei bănci centrale în lupta împotriva inflației nu este decisivă într-un astfel de scenariu.

„Dacă înăsprirea monetară nu este susținută de așteptarea unor ajustări fiscale adecvate, deteriorarea dezechilibrelor fiscale duce la o presiune inflaționistă și mai mare”, au declarat Francesco Bianchi de la Universitatea Johns Hopkins și Leonardo Melosi de la Fed din Chicago.

„Ca urmare, ar apărea un cerc vicios de creștere a ratelor dobânzilor nominale, creșterea inflației, stagnare economică și creșterea datoriilor”, a argumentat ziarul. „În această situație patologică, înăsprirea monetară ar stimula de fapt o inflație mai mare și ar declanșa o stagflație fiscală periculoasă”.

Anul fiscal 2022 va ajunge la puțin peste 1 trilion de dolari, deficitul bugetar al Statelor Unite va fi mult mai mic decât s-a estimat anterior, la doar la 3,9% din PIB, rămâne la un nivel istoric ridicat și va scădea doar marginal anul viitor.

Zona euro, care se confruntă, de asemenea, cu o inflație ridicată, este probabil să urmeze o cale similară, deficitul său atingând 3,8% în acest an și rămânând ridicat de ani de zile, mai ales că blocul ar putea suferi o recesiune începând cu al patrulea trimestru.

Studiul a susținut că aproximativ jumătate din recenta creștere a inflației din SUA sa datorat politicii fiscale și unei erodări a convingerilor că guvernul va conduce politici fiscale prudente.

În timp ce unele bănci centrale au fost criticate pentru că au recunoscut problema inflației prea târziu, studiul a susținut că și majorările anterioare ale ratelor ar fi fost zadarnice.

„O politică mai agresivă (Fed) ar fi redus inflația cu doar 1 punct procentual cu prețul reducerii producției cu aproximativ 3,4 puncte procentuale”, au spus autorii. „Acesta este un aport de sacrificiu destul de mare”.

Pentru a controla inflația, politica fiscală trebuie să funcționeze în tandem cu politica monetară și să-i asigure pe oameni că, în loc să umfle datoria, guvernul va crește taxele sau va reduce cheltuielile.

#deficit #banca #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.