Ucraina se oferă să furnizeze electricitate Germaniei: Avem o cantitate suficientă datorită centralelor nucleare

Ucraina intenţionează să sprijine Germania, cea mai mare economie din Europa, în încercarea de a pune capăt dependenţei sale de importurile de energie din Rusia furnizându-i resurse din propriul surplus de electricitate, a declarat pentru agenția germană dpa premierul ucrainean Denis Şmîhal, care este într-o vizită la Berlin.

„În prezent, Ucraina exportă electricitate în Republica Moldova, România, Slovacia şi Polonia. Dar suntem dispuşi să ne extindem exporturile şi în Germania. Avem o cantitate suficientă de electricitate în Ucraina datorită centralelor noastre nucleare”, a spus premierul Denis Șmîhal, adăugând că va ridica această chestiune în timpul vizitei sale de la Berlin, relatează Agerpres.

Şmîhal a început sâmbătă o vizită în Germania, iar duminică urmează să aibă o întâlnire cu cancelarul Olaf Scholz.
În contextul invaziei ruse începute la finalul lunii februarie, Ucraina, alături de Republica Moldova, s-a deconectat de la reţeaua de electricitate care o lega de Rusia, iar la mijlocul lunii martie, reţeaua de electricitate a Ucrainei s-a conectat la reţeaua europeană. De atunci, Ucraina exportă între 400 şi 700 de megawaţi de electricitate pe zi către UE şi Republica Moldova.

Şmîhal vrea acum ca ţara sa să îşi sporească de câteva ori exporturile către UE. „Acest lucru ar fi foarte bun pentru ambele părţi. UE ar primi mai multă energie, iar noi am primi mai multă valută, de care avem nevoie urgentă”, a explicat premierul ucrainean.
Consumul de electricitate în Ucraina a scăzut masiv de la începutul invaziei ruse, atât din cauza exodului în masă al populaţiei, cât şi a diminuării economiei. Acest lucru a dus la creşterea capacităţii de export de electricitate a Ucrainei.

Ucraina gestionează centrale nucleare cu o capacitate totală de peste 14 gigawaţi. Totuşi, cele şase reactoare de la centrala nucleară Zaporojie se află sub controlul trupelor ruse din martie. Comunitatea internaţională este extrem de îngrijorată că luptele din apropierea celei mai mari centrale atomice din Europa ar putea duce la un accident nuclear.

Germania, la rândul său, este principala „victimă” a jocurilor pe care le face Gazprom, care se folosește de gaz ca de o armă ripostând la sancțiunile impuse de UE după invazia Rusiei în Ucraina. Gazprom a amânat vineri reluarea furnizării de gaze prin conducta Nord Stream, care alimentează cu precădere Germania, invocând noi inconveniente tehnice. Germania, pe de altă parte, și-a închis multe dintre centralele nucleare, preferând să se orienteze către energia regenerabilă.

#Energie #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.