Germania vrea să pună la contribuţie în favoarea consumatorilor superprofiturile companiilor energetice

Germania vrea ca profiturile excepţionale realizate de anumite companii energetice graţie exploziei preţurilor pe piaţă să fie puse la contribuţie pentru reducerea facturilor familiilor, a declarat cancelarul Olaf Scholz duminică, transmite AFP.

În documentul ce prezintă un nou plan masiv de ajutoare contra inflaţiei, guvernul arată că va pleda pentru ca o măsură ‘de prelevare parţială a profiturilor aleatorii’ ale acestor companii să fie pusă în aplicare în cadrul Uniunii Europene, dar se declară pregătit să acţioneze la nivel naţional.

‘Producătorii profită pur şi simplu de preţurile foarte ridicate la gaz care determină preţul la electricitate’, a afirmat Scholz într-o conferinţă de presă.

Reforma dorită de Berlin diferă totuşi de taxarea profiturilor excepţionale ale grupurilor energetice, decisă de unele guverne în Europa, a subliniat ministrul finanţelor, Christian Lindner, cu acelaşi prilej.

Guvernul a discutat despre această ‘idee controversată’, dar ‘există rezerve constituţionale cu privire la acest subiect’, a adăugat liderul liberalilor germani, care se opune vehement principiului unei taxe.

Duminică, el a subliniat că nu este vorba despre ‘o sursă de venituri care poate fi planificată şi care permite organizarea unei reduceri rapide’ a facturilor gospodăriilor.

Chiar dacă nu este folosit cuvântul ‘taxă’, ar urma totuşi să fie vorba despre o contribuţie obligatorie a companiilor din sectorul energetic destinată să reducă preţul energiei electrice plătit de consumatori casnici şi firme.

Această contribuţie obligatorie ar putea aduce ‘mai multe zeci de miliarde de euro’, a indicat Lindner.

În pofida opririi prelungite a gazoductului Nord Stream care leagă Rusia de nordul Germaniei, ţara ‘va putea face faţă acestei iermi’, a dat asigurări cancelarul Scholz.

‘Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil (…) Guvernul federal s-a pregătit pentru această eventualitate încă de la începutul anului’, a spus Scholz. El a subliniat că, datorită diversificării surselor de aprovizionare, repornirii unor centrale pe cărbune şi umplerii depozitelor de gaz, Germania este în măsură să facă faţă lunilor următoare

#companii #Germania #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.