Germania vrea să pună la contribuţie în favoarea consumatorilor superprofiturile companiilor energetice

Germania vrea ca profiturile excepţionale realizate de anumite companii energetice graţie exploziei preţurilor pe piaţă să fie puse la contribuţie pentru reducerea facturilor familiilor, a declarat cancelarul Olaf Scholz duminică, transmite AFP.

În documentul ce prezintă un nou plan masiv de ajutoare contra inflaţiei, guvernul arată că va pleda pentru ca o măsură ‘de prelevare parţială a profiturilor aleatorii’ ale acestor companii să fie pusă în aplicare în cadrul Uniunii Europene, dar se declară pregătit să acţioneze la nivel naţional.

‘Producătorii profită pur şi simplu de preţurile foarte ridicate la gaz care determină preţul la electricitate’, a afirmat Scholz într-o conferinţă de presă.

Reforma dorită de Berlin diferă totuşi de taxarea profiturilor excepţionale ale grupurilor energetice, decisă de unele guverne în Europa, a subliniat ministrul finanţelor, Christian Lindner, cu acelaşi prilej.

Guvernul a discutat despre această ‘idee controversată’, dar ‘există rezerve constituţionale cu privire la acest subiect’, a adăugat liderul liberalilor germani, care se opune vehement principiului unei taxe.

Duminică, el a subliniat că nu este vorba despre ‘o sursă de venituri care poate fi planificată şi care permite organizarea unei reduceri rapide’ a facturilor gospodăriilor.

Chiar dacă nu este folosit cuvântul ‘taxă’, ar urma totuşi să fie vorba despre o contribuţie obligatorie a companiilor din sectorul energetic destinată să reducă preţul energiei electrice plătit de consumatori casnici şi firme.

Această contribuţie obligatorie ar putea aduce ‘mai multe zeci de miliarde de euro’, a indicat Lindner.

În pofida opririi prelungite a gazoductului Nord Stream care leagă Rusia de nordul Germaniei, ţara ‘va putea face faţă acestei iermi’, a dat asigurări cancelarul Scholz.

‘Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil (…) Guvernul federal s-a pregătit pentru această eventualitate încă de la începutul anului’, a spus Scholz. El a subliniat că, datorită diversificării surselor de aprovizionare, repornirii unor centrale pe cărbune şi umplerii depozitelor de gaz, Germania este în măsură să facă faţă lunilor următoare

#companii #Germania #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.