Germania vrea să pună la contribuţie în favoarea consumatorilor superprofiturile companiilor energetice

Germania vrea ca profiturile excepţionale realizate de anumite companii energetice graţie exploziei preţurilor pe piaţă să fie puse la contribuţie pentru reducerea facturilor familiilor, a declarat cancelarul Olaf Scholz duminică, transmite AFP.

În documentul ce prezintă un nou plan masiv de ajutoare contra inflaţiei, guvernul arată că va pleda pentru ca o măsură ‘de prelevare parţială a profiturilor aleatorii’ ale acestor companii să fie pusă în aplicare în cadrul Uniunii Europene, dar se declară pregătit să acţioneze la nivel naţional.

‘Producătorii profită pur şi simplu de preţurile foarte ridicate la gaz care determină preţul la electricitate’, a afirmat Scholz într-o conferinţă de presă.

Reforma dorită de Berlin diferă totuşi de taxarea profiturilor excepţionale ale grupurilor energetice, decisă de unele guverne în Europa, a subliniat ministrul finanţelor, Christian Lindner, cu acelaşi prilej.

Guvernul a discutat despre această ‘idee controversată’, dar ‘există rezerve constituţionale cu privire la acest subiect’, a adăugat liderul liberalilor germani, care se opune vehement principiului unei taxe.

Duminică, el a subliniat că nu este vorba despre ‘o sursă de venituri care poate fi planificată şi care permite organizarea unei reduceri rapide’ a facturilor gospodăriilor.

Chiar dacă nu este folosit cuvântul ‘taxă’, ar urma totuşi să fie vorba despre o contribuţie obligatorie a companiilor din sectorul energetic destinată să reducă preţul energiei electrice plătit de consumatori casnici şi firme.

Această contribuţie obligatorie ar putea aduce ‘mai multe zeci de miliarde de euro’, a indicat Lindner.

În pofida opririi prelungite a gazoductului Nord Stream care leagă Rusia de nordul Germaniei, ţara ‘va putea face faţă acestei iermi’, a dat asigurări cancelarul Scholz.

‘Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil (…) Guvernul federal s-a pregătit pentru această eventualitate încă de la începutul anului’, a spus Scholz. El a subliniat că, datorită diversificării surselor de aprovizionare, repornirii unor centrale pe cărbune şi umplerii depozitelor de gaz, Germania este în măsură să facă faţă lunilor următoare

#companii #Germania #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.