Rusia s-ar putea confrunta cu o recesiune lungă, pe măsură ce impactul sancțiunilor se extinde

06 Sept. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Sept. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Rusia s-ar putea confrunta cu o recesiune mai lungă și mai profundă, pe măsură ce impactul sancțiunilor americane și europene se extinde, afectând sectoare pe care țara s-a bazat ani de zile pentru a-și alimenta economia, potrivit unui raport intern pregătit pentru guvern și obținut de Bloomberg.

Documentul, rezultatul a luni de muncă a oficialilor și experților care încearcă să evalueze adevăratul impact al izolării economice a Rusiei din cauza invaziei președintelui Vladimir Putin în Ucraina, prezintă o imagine mult mai sumbră decât o fac de obicei oficialii în declarațiile lor publice optimiste.

Bloomberg a consultat o copie a raportului, redactat pentru o întâlnire cu ușile închise a înalților oficiali pe 30 august. Surse din domeniu au confirmat autenticitatea documentului.

Două dintre cele trei scenarii din raport arată că economia se va contracta accelerat anul viitor, iar economia va reveni la nivelul de dinainte de război abia la sfârșitul deceniului sau mai târziu. Al doilea scenariu vede economia atingând anul viitor un minim de 8,3% sub nivelul din 2021, în timp ce scenariul cel mai pesimist plasează minimul din 2024 la 11,9% sub nivelul de anul trecut.

Toate scenariile văd o intensificare a presiunii sancțiunilor, la care se vor alătura probabil și mai multe țări. Întoarcerea bruscă a Europei de la petrolul și gazele rusești ar putea, de asemenea, să afecteze capacitatea Kremlinului de a-și aproviziona propria piață, se arată în raport.

Dincolo de restricțiile în sine, care acoperă aproximativ un sfert din importuri și exporturi, raportul detaliază modul în care Rusia se confruntă acum cu o „blocadă” care „a afectat practic toate formele de transport”. Restricțiile tehnologice și financiare se adaugă la presiune. Raportul estimează că până la 200.000 de specialiști IT ar putea părăsi țara până în 2025, aceasta fiind prima prognoză oficială a exodului tot mai mare de oameni.

În mod public, oficialii spun că lovitura provocată de sancțiuni a fost mai mică decât se temea, contracția putând fi mai mică de 3% în acest an și chiar mai mică în 2023. Economiștii externi au ajustat, de asemenea, perspectivele pentru acest an, renunțând la previziunile inițiale privind o recesiune profundă, deoarece economia a rezistat mai bine decât se aștepta.

Scăderea exporturilor

Documentul solicită o serie de măsuri de sprijinire a economiei și de atenuare în continuare a impactului restricțiilor, pentru ca economia să revină la nivelul de dinainte de război în 2024 și să crească constant în viitor. Însă măsurile includ multe dintre aceleași măsuri de stimulare a investițiilor pe care guvernul le-a promovat în ultimul deceniu, când creșterea a stagnat în mare parte chiar și fără sancțiuni.

În următorul an sau doi, raportul avertizează asupra „reducerii volumelor de producție într-o serie de sectoare orientate spre export”, de la petrol și gaze la metale, produse chimice și produse din lemn. Deși este posibilă o oarecare revenire mai târziu, „aceste sectoare vor înceta să mai fie motoarele economiei”.

O întrerupere completă a gazului către Europa, principala piață de export a Rusiei, ar putea costa până la 400 de miliarde de ruble (6,6 miliarde de dolari) pe an în venituri fiscale pierdute, potrivit raportului. Nu va fi posibil să se compenseze în totalitate vânzările pierdute cu noi piețe de export nici măcar pe termen mediu.

Sectorul petrolier afectat

Ca urmare, producția va trebui să fie redusă, amenințând obiectivele Kremlinului de extindere a aprovizionării cu gaze naturale pe plan intern, se arată în raport. Lipsa tehnologiei necesare pentru instalațiile de gaz natural lichefiat este „critică” și ar putea împiedica eforturile de a construi altele noi.

Planurile Europei de a nu mai importa produse petroliere rusești – aproximativ 55% din exporturi au mers acolo anul trecut – ar putea declanșa reduceri drastice ale producției, lăsând, de asemenea, piața internă în lipsă de combustibil.

Producătorii de metale pierd 5,7 miliarde de dolari pe an din cauza restricțiilor, se arată în raport.

În cazul în care economia mondială intră în recesiune, avertizează raportul, Rusia ar putea vedea exporturile reduse și mai mult, deoarece devine „furnizorul oscilant” pe piețele globale, cererea pentru produsele sale dispărând prima. Acest lucru ar putea declanșa o prăbușire a rublei și o creștere bruscă a inflației.

În ceea ce privește importurile, „principalul risc pe termen scurt este suspendarea producției din cauza lipsei de materii prime și componente importate”. Pe termen mai lung, incapacitatea de a repara echipamentele importate ar putea limita permanent creșterea, se arată în raport.

Chiar și în sectorul agricol, unde Kremlinul și-a lăudat eforturile de înlocuire a livrărilor externe, dependența de inputuri cheie i-ar putea forța pe ruși să își reducă consumul de alimente pe măsură ce livrările se diminuează, potrivit raportului.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.