Comitetul de coordonare al Proiectului Twinning s-a întrunit într-o nouă reuniune de lucru

06 Sept. 2022, 10:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
06 Sept. 2022, 10:08 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Comitetul de Coordonare al Proiectului Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionarii riscurilor în sectorul financiar al Republicii Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană, s-a reunit în cea de-a patra ședință la Chișinău pentru a discuta rezultatele obținute, precum și progresele de viitor.

Astfel, a fost analizat și examinat raportul de activitate pentru perioada iunie – august 2022 și planul de lucru pentru următoarea etapă (16 septembrie 2022 – 17 martie 2023).

Participanții au subliniat pasul important atins prin elaborarea și agrearea Planului de acțiuni cu privire la condițiile necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), precum și progresele înregistrate pe linia consolidării cadrului macroprudențial pentru a face față riscurilor sistemice.

Liderul de proiect din partea Consorțiului de implementare, Maria Elena Georgescu, a apreciat progresele înregistrate de către ambele instituții beneficiare – Banca Națională a Moldovei (BNM) și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), precum și implicarea activă a personalului acestora în cadrul proiectului Twinning.

În calitatea sa de lider de proiect din partea statului beneficiar, viceguvernatorul BNM, Tatiana Ivanicichina, și președintele CNPF, Cornelia Cozlovschi, au mulțumit pentru sprijinul acordat. Oficialii au reiterat angajamentul BNM și CNPF pentru implementarea reformelor necesare în scopul alinierii cadrului de reglementare și supraveghere financiară la standardele Uniunii Europene, precum și pentru atingerea unei creșteri economice durabile pe termen lung.

La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor beneficiare ale proiectului Twinning – BNM și CNPF, ai Consorțiului de implementare format din Banca Națională a României, Banca Centrală a Regatului Țărilor de Jos și Banca Centrală a Lituaniei, în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară din România și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor din România, ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova împreună cu consilierul UE de rang înalt în domeniul serviciilor financiare.

Proiectul Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar”, finanțat de Uniunea Europeană, a fost lansat la începutul anului curent pentru o perioadă de doi ani.

Notă:

Twinning este un instrument al UE de cooperare instituțională între autoritățile statelor membre ale UE și autoritățile țărilor beneficiare. Proiectele Twinning urmăresc scopul de a dezvolta capacitățile instituționale ale autorităților beneficiare. În cadrul acestor proiecte, experți din sectorul public din UE sunt detașați pentru a oferi asistență autorităților beneficiare în vederea atingerii unor obiective specifice. Mai multe informații privind instrumentul de asistență Twinning sunt disponibile pe pagina web a Comisiei Europene.

Anterior, în perioada 2015-2017, BNM a beneficiat de un proiect Twinning pentru consolidarea capacității sale în domeniul reglementării și supravegherii bancare în contextul cerințelor UE, iar CNPF a beneficiat de un proiect Twinning pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților sale operaționale și instituționale în domeniul reglementării și supravegherii prudențiale a pieței de capital, a fondurilor de investiții, a companiilor de asigurări, a asociațiilor de economii și împrumut și a fondurilor de pensii.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.