Cât de tare vor strânge din dinţi europenii când vine factura la energie în funcţie de ţara unde locuiesc

Europa se confruntă cu o criză energetică care afectează tot continentul, cauzată de închiderea NordStream, însă impactul direct asupra europenilor variază foarte mult în funcţie de mixul energetic al fiecarei ţări. Preţul mediu al energiei electrice este cu 30% mai mare în Marea Britanie decât în cazul vecinilor săi europeni, scrie Financial Times.

În ecuaţia facturilor pentru energie, trebuie luate în considerare nivelul de sprijin din partea guvernelor, mecanismele de stabilire a preţurilor dar şi impozitarea. Pentru a mai atenua efectele haosului energetic, UE a propus o plafonare a preţurilor la gazele ruseşti şi o taxă pentru companiile energetice, pentru a-şi proteja consumatorii. Pe lângă iniţiativa UE, ţările europene au anunţat şi o serie de măsuri individuale, cum ar fi reducerea de taxe.

„Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat peisajul energetic. Nu poate exista o altă ieşire din această situaţie decât intervenţia directă a guvernelor”, a declarat Sumit Bose, specialist în energie verde.

Cu toate acestea, o creştere a costului energiei electrice este inevitabilă în Europa, deoarece preţurile gazelor impactează şi piaţa energiei electrice. La această problemă se mai adaugă şi dificultăţi privind întreţinerea unor centrale nucleare, dar şi seceta care pune în dificultate sectorul hidroelectric.

Marea Britanie reuşeşte să genereze 40% din electricitatea sa prin arderea gazelor naturale, după ce a s-a mişcat mai rapid decât vecinii săi europeni şi şi-a redus dependenţa de cărbune.

De la 1 octombrie, intră în schemă plafonarea preţurilor pentru majoritatea facturilor la energie plătite de britanici. Mai mult, noul prim-ministru, Liz Truss, urmează să îngheţe preţurile şi mai mult, astfel încât factura unei gospodării să nu depăşească mai mult de 2.500 de lire sterline pe an.

În ceea ce priveşte gazele naturale, gospodăriile din Olanda plătesc cele mai mari costuri, urmate de cele din Germania. Ambele ţări se bazau în mare măsură pe aprovizionarea din Rusia.

Până în august, Ungaria a plătit cei mai puţini bani pentru gazele naturale. Premierul Viktor Orban a încheiat în trecut o serie de acorduri şi înţelegeri cu Rusia pentru a asigura livrări de energie la preţuri mai mici, în comparaţie cu restul Europei.

Cu toate acestea, Ungaria a înregistrat în continuare o creştere a preţurilor pentru import, pe măsură ce costul gazelor naturale a sărit în aer.

#gaz #factura #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile britanice au aplicat o amendă de 300.000 de lire sterline (aproximativ 345.000 de euro) companiei Markom Management Limited, o entitate asociată cu familia oligarhilor ruși Arkadi și Boris Rotenberg – prieteni apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit Financial Times, sancțiunea a fost anunțată de Office of Financial Sanctions Implementation (OFSI), o structură aflată în subordinea Trezoreriei britanice.

Firma a fost sancționată pentru efectuarea unei plăți de 416.590 de lire sterline către o persoană aflată pe lista neagră a sancțiunilor impuse de Regatul Unit, în contextul anexării Crimeei și al invaziei ruse în Ucraina. OFSI precizează că responsabilii Markom Management au ordonat transferul de bani știind cu exactitate că destinatarul era vizat de măsurile restrictive.

Conform unui raport publicat în 2020 de Subcomitetul Senatului SUA privind arta și sancțiunile, compania face parte din Markom Group, un conglomerat controlat de avocatul Mark Omelnitsky. Grupul ar fi fost folosit de familia Rotenberg pentru a gestiona structuri opace implicate în tranzacții cu opere de artă de mare valoare, menite să ocolească regimul internațional de sancțiuni.

Arkadi și Boris Rotenberg, considerați apropiați personali ai lui Putin, se află pe listele de sancțiuni ale Regatului Unit, Uniunii Europene și Statelor Unite. Marea Britanie a înghețat activele celor doi oligarhi și ale membrilor familiei lor, în conformitate cu legislația aplicabilă împotriva celor care sprijină sau beneficiază de pe urma regimului Kremlinului.

Acest nou caz scoate în evidență metodele sofisticate prin care rețelele oligarhice rusești încearcă să ocolească sancțiunile internaționale, folosind companii-fantomă, structuri intermediare și tranzacții prin piețe mai puțin reglementate, cum este sectorul operelor de artă. Autoritățile britanice susțin că vor continua să investigheze și să penalizeze orice încălcare a măsurilor impuse în contextul războiului din Ucraina.