Cât de tare vor strânge din dinţi europenii când vine factura la energie în funcţie de ţara unde locuiesc

Europa se confruntă cu o criză energetică care afectează tot continentul, cauzată de închiderea NordStream, însă impactul direct asupra europenilor variază foarte mult în funcţie de mixul energetic al fiecarei ţări. Preţul mediu al energiei electrice este cu 30% mai mare în Marea Britanie decât în cazul vecinilor săi europeni, scrie Financial Times.

În ecuaţia facturilor pentru energie, trebuie luate în considerare nivelul de sprijin din partea guvernelor, mecanismele de stabilire a preţurilor dar şi impozitarea. Pentru a mai atenua efectele haosului energetic, UE a propus o plafonare a preţurilor la gazele ruseşti şi o taxă pentru companiile energetice, pentru a-şi proteja consumatorii. Pe lângă iniţiativa UE, ţările europene au anunţat şi o serie de măsuri individuale, cum ar fi reducerea de taxe.

„Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat peisajul energetic. Nu poate exista o altă ieşire din această situaţie decât intervenţia directă a guvernelor”, a declarat Sumit Bose, specialist în energie verde.

Cu toate acestea, o creştere a costului energiei electrice este inevitabilă în Europa, deoarece preţurile gazelor impactează şi piaţa energiei electrice. La această problemă se mai adaugă şi dificultăţi privind întreţinerea unor centrale nucleare, dar şi seceta care pune în dificultate sectorul hidroelectric.

Marea Britanie reuşeşte să genereze 40% din electricitatea sa prin arderea gazelor naturale, după ce a s-a mişcat mai rapid decât vecinii săi europeni şi şi-a redus dependenţa de cărbune.

De la 1 octombrie, intră în schemă plafonarea preţurilor pentru majoritatea facturilor la energie plătite de britanici. Mai mult, noul prim-ministru, Liz Truss, urmează să îngheţe preţurile şi mai mult, astfel încât factura unei gospodării să nu depăşească mai mult de 2.500 de lire sterline pe an.

În ceea ce priveşte gazele naturale, gospodăriile din Olanda plătesc cele mai mari costuri, urmate de cele din Germania. Ambele ţări se bazau în mare măsură pe aprovizionarea din Rusia.

Până în august, Ungaria a plătit cei mai puţini bani pentru gazele naturale. Premierul Viktor Orban a încheiat în trecut o serie de acorduri şi înţelegeri cu Rusia pentru a asigura livrări de energie la preţuri mai mici, în comparaţie cu restul Europei.

Cu toate acestea, Ungaria a înregistrat în continuare o creştere a preţurilor pentru import, pe măsură ce costul gazelor naturale a sărit în aer.

#gaz #factura #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile reglementate ar putea deveni unul dintre principalii factori care vor alimenta inflația în ultimele luni ale anului. Cumulativ, tarifele la utilități sun estimate că vor ajunge la 15,8% în trimestrul IV 2026, arată datele Băncii Nați0nale a Moldovei.

Potrivit Raportului asupra inflației din august, prețurile reglementate ar urma să crească anual cu 12,1% în trimestrul III și cu 15,8% în trimestrul IV 2026. În primele două trimestre ale anului 2027, ritmul scumpirilor este prognozat la 13,1% și, respectiv, 12,1%.

Pentru întregul an 2026, BNM estimează o creștere medie a prețurilor reglementate de 9,4%. În 2027, avansul mediu ar urma să constituie 8%.

Banca centrală ia în calcul mai multe ajustări tarifare. Printre acestea se numără eventualele modificări ale prețurilor la gazele naturale, precum și revizuirea tarifelor pentru alimentarea cu apă, canalizare, transport și alte servicii publice.

În luna iulie, Energocom a solicitat majorarea prețului reglementat al gazelor naturale de la 14,42 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, ceea ce ar însemna o creștere de 45,15%. Ulterior, ANRE a publicat un proiect care prevedea o majorare de aproximativ 40,78%.

Totodată, autoritatea de reglementare a primit solicitări cu privire la revizuirea tarifelor la apă și canalizare în Chișinău, Orhei, Edineț și Soroca. La Ungheni, noile tarife au intrat în vigoare în luna iulie, iar la Cahul costul serviciilor de colectare și depozitare a deșeurilor a crescut cu 43,48%.

Presiunile tarifare au început să se manifeste încă în trimestrul II. Din 1 mai, costul unei călătorii cu transportul public din Chișinău a fost majorat de la 6 la 7 lei, iar serviciile funerare din Capitală s-au scumpit cu 45,93%.

BNM avertizează că evoluția prețurilor reglementate este însoțită de incertitudini, însă momentul și amploarea ajustărilor depind de costurile furnizorilor, deciziile autorităților și eventualele obiective sociale sau politice urmărite de Guvern.

După vârful prognozat pentru sfârșitul anului 2026, ritmul scumpirii serviciilor reglementate ar urma să încetinească până la 6,2% în trimestrul III 2027 și la 1,5% în trimestrul IV.