Cât de tare vor strânge din dinţi europenii când vine factura la energie în funcţie de ţara unde locuiesc

08 Sept. 2022, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Sept. 2022, 15:27 // Actual //  bani.md

Europa se confruntă cu o criză energetică care afectează tot continentul, cauzată de închiderea NordStream, însă impactul direct asupra europenilor variază foarte mult în funcţie de mixul energetic al fiecarei ţări. Preţul mediu al energiei electrice este cu 30% mai mare în Marea Britanie decât în cazul vecinilor săi europeni, scrie Financial Times.

În ecuaţia facturilor pentru energie, trebuie luate în considerare nivelul de sprijin din partea guvernelor, mecanismele de stabilire a preţurilor dar şi impozitarea. Pentru a mai atenua efectele haosului energetic, UE a propus o plafonare a preţurilor la gazele ruseşti şi o taxă pentru companiile energetice, pentru a-şi proteja consumatorii. Pe lângă iniţiativa UE, ţările europene au anunţat şi o serie de măsuri individuale, cum ar fi reducerea de taxe.

„Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat peisajul energetic. Nu poate exista o altă ieşire din această situaţie decât intervenţia directă a guvernelor”, a declarat Sumit Bose, specialist în energie verde.

Cu toate acestea, o creştere a costului energiei electrice este inevitabilă în Europa, deoarece preţurile gazelor impactează şi piaţa energiei electrice. La această problemă se mai adaugă şi dificultăţi privind întreţinerea unor centrale nucleare, dar şi seceta care pune în dificultate sectorul hidroelectric.

Marea Britanie reuşeşte să genereze 40% din electricitatea sa prin arderea gazelor naturale, după ce a s-a mişcat mai rapid decât vecinii săi europeni şi şi-a redus dependenţa de cărbune.

Marea Britanie reuşeşte să genereze 40% din electricitatea sa prin arderea gazelor naturale, după ce a s-a mişcat mai rapid decât vecinii săi europeni şi şi-a redus dependenţa de cărbune.

De la 1 octombrie, intră în schemă plafonarea preţurilor pentru majoritatea facturilor la energie plătite de britanici. Mai mult, noul prim-ministru, Liz Truss, urmează să îngheţe preţurile şi mai mult, astfel încât factura unei gospodării să nu depăşească mai mult de 2.500 de lire sterline pe an.

În ceea ce priveşte gazele naturale, gospodăriile din Olanda plătesc cele mai mari costuri, urmate de cele din Germania. Ambele ţări se bazau în mare măsură pe aprovizionarea din Rusia.

Până în august, Ungaria a plătit cei mai puţini bani pentru gazele naturale. Premierul Viktor Orban a încheiat în trecut o serie de acorduri şi înţelegeri cu Rusia pentru a asigura livrări de energie la preţuri mai mici, în comparaţie cu restul Europei.

Cu toate acestea, Ungaria a înregistrat în continuare o creştere a preţurilor pentru import, pe măsură ce costul gazelor naturale a sărit în aer.

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.