Germania se află în pragul recesiunii din cauza crizei energetice

Unul din principalele institute de analize economice din Germania precum şi Banca Centrală a Germaniei au avertizat că prima economie a Europei se pregăteşte să intre în recesiune în iarna care va veni, ca urmare a impactului semnificativ al crizei energetice asupra gospodăriilor şi companiilor.

În prognozele sale de toamnă, publicate luni, Institutul IFO a anunţat că se aşteaptă ca Produsul Intern Brut al Germaniei să înregistreze un avans de 1,6% pe ansamblul acestui an, urmat de o contracţie de 0,3% anul următor. IFO, unul din cele mai influente institute de analize din Germania, este primul care prevede o contracţie a PIB-ului primei economii europene în 2023. IFO mizează pe o recesiune tehnică în primul trimestru din 2023, cu o scădere de 0,4% a PIB, după un recul de 0,2% în ultimul trimestru al acestui an.

„Reducerea livrărilor de gaze din Rusia pe parcursul verii şi majorările drastice de preţuri pe care le-au declanşat fac ravagii asupra revenirii economice după coronavirus”, a declarat directorul de prognoze de la IFO, Timo Wollmershäuser. „Nu ne aşteptăm să revenim la normal până în 2024, cu o creştere economică de 1,8% şi o inflaţie de 2,5%”, a adăugat Wollmershäuser, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Anterior, guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, a oferit un pronostic similar, apreciind drept „posibilă” o intrare în recesiune la finalul acestui an şi începutul lui 2023. „Există o serie de elemente care indică în direcţia acestui scenariu”, a declarat Joachim Nagel pentru postul public de radio.

În ceea ce priveşte inflaţia medie, aceasta ar urma să urce până la 9,3% anul următor, după o creştere de 8,1% în 2022, potrivit IFO. La rândul său, Bundesbank prognozează un puseu al inflaţiei până la mai mult de 10% în ritm anual în decembrie, şi o inflaţie de peste 6% în 2023.

În ultimele luni, grupul rus Gazprom a redus drastic livrările de gaze spre Germania via gazoductul Nord Stream, pentru ca la începutul lunii septembrie să le oprească total, pe fondul tensiunilor între Moscova şi Uniunea Europeană cu privire la războiul din Ucraina. În consecinţă, Germania, care depindea de Rusia pentru 55% din necesarul de gaze înainte de război, a fost nevoită să se îndrepte spre alţi furnizori, la preţuri mai mari. Aceste tensiuni au dus la explozia preţurilor la gaze naturale şi electricitate în Germania, care erau deja la un nivel ridicat pe fondul revenirii din pandemia de coronavirus. Iar această tendinţă ar urma să continue.

Guvernul german a adoptat la începutul lunii septembrie un al treilea plan de măsuri pentru a-i ajuta pe cei mai defavorizaţi, însă acesta ar putea să nu compenseze pierderea preconizată a puterii de cumpărare, estimează IFO.

#criza energetica #recesiune #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.