Germania se află în pragul recesiunii din cauza crizei energetice

Unul din principalele institute de analize economice din Germania precum şi Banca Centrală a Germaniei au avertizat că prima economie a Europei se pregăteşte să intre în recesiune în iarna care va veni, ca urmare a impactului semnificativ al crizei energetice asupra gospodăriilor şi companiilor.

În prognozele sale de toamnă, publicate luni, Institutul IFO a anunţat că se aşteaptă ca Produsul Intern Brut al Germaniei să înregistreze un avans de 1,6% pe ansamblul acestui an, urmat de o contracţie de 0,3% anul următor. IFO, unul din cele mai influente institute de analize din Germania, este primul care prevede o contracţie a PIB-ului primei economii europene în 2023. IFO mizează pe o recesiune tehnică în primul trimestru din 2023, cu o scădere de 0,4% a PIB, după un recul de 0,2% în ultimul trimestru al acestui an.

„Reducerea livrărilor de gaze din Rusia pe parcursul verii şi majorările drastice de preţuri pe care le-au declanşat fac ravagii asupra revenirii economice după coronavirus”, a declarat directorul de prognoze de la IFO, Timo Wollmershäuser. „Nu ne aşteptăm să revenim la normal până în 2024, cu o creştere economică de 1,8% şi o inflaţie de 2,5%”, a adăugat Wollmershäuser, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Anterior, guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, a oferit un pronostic similar, apreciind drept „posibilă” o intrare în recesiune la finalul acestui an şi începutul lui 2023. „Există o serie de elemente care indică în direcţia acestui scenariu”, a declarat Joachim Nagel pentru postul public de radio.

În ceea ce priveşte inflaţia medie, aceasta ar urma să urce până la 9,3% anul următor, după o creştere de 8,1% în 2022, potrivit IFO. La rândul său, Bundesbank prognozează un puseu al inflaţiei până la mai mult de 10% în ritm anual în decembrie, şi o inflaţie de peste 6% în 2023.

În ultimele luni, grupul rus Gazprom a redus drastic livrările de gaze spre Germania via gazoductul Nord Stream, pentru ca la începutul lunii septembrie să le oprească total, pe fondul tensiunilor între Moscova şi Uniunea Europeană cu privire la războiul din Ucraina. În consecinţă, Germania, care depindea de Rusia pentru 55% din necesarul de gaze înainte de război, a fost nevoită să se îndrepte spre alţi furnizori, la preţuri mai mari. Aceste tensiuni au dus la explozia preţurilor la gaze naturale şi electricitate în Germania, care erau deja la un nivel ridicat pe fondul revenirii din pandemia de coronavirus. Iar această tendinţă ar urma să continue.

Guvernul german a adoptat la începutul lunii septembrie un al treilea plan de măsuri pentru a-i ajuta pe cei mai defavorizaţi, însă acesta ar putea să nu compenseze pierderea preconizată a puterii de cumpărare, estimează IFO.

#criza energetica #recesiune #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.