„Cum să lovești o femeie astfel încât nimeni să nu știe” a fost căutat pe Google de 165 de milioane de ori în 2020

Conform unui studiu recent, în 2020, pe Google au fost accesate căutări alarmante ce au legătură cu violența domestică. Rezultatele cercetării au arătat că a existat o creștere a căutărilor de pe Google de la 31 la 106%, în categorii precum „neajutorare”, „nesiguranță”, „deznădejde”, „violență”, „precaritate”

Katerina Standish, director adjunct și lector la Centrul Național pentru Studii de Pace și Conflict ((NCPACS) de la Universitatea din Otago, Noua Zeelandă, a condus un studiu pe care l-a denumit „COVID-19, sinucidere și feminicid: cercetare rapidă folosind fraze de căutare pe Google”, scrie Aleph News.

Pe durata studiului, autoarea a observat situații dramatice despre care se vorbește insuficient pe timp de pandemie, dar care sunt îngrijorătoare: sinuciderea oamenilor și feminicidul sau crima împotriva femeilor.

Katerina Standish a analizat căutările de pe Google din SUA în 2020 și le-a împărțit în câteva domenii de interes:

Nesiguranță
Deznădejde
Neajutorare
Violență
Precaritate

Rezultatele au arătat că a existat o creștere a căutărilor de pe Google de la 31 la 106%, în toate categoriile de mai sus.

În 2020, în ceea ce privește violența intenționată de către bărbați, pe Google a fost accesată căutarea „cum să-ți controlezi partenera” de 165 de milioane de ori, în creștere cu 67% față de anul 2019.

Căutarea „cum să lovești o femeie astfel încât nimeni să nu știe” a fost accesată de 165 de milioane de ori, fiind o creștere de 31% comparativ cu 2019, iar fraza „o voi omorî când va ajunge acasă” a fost căutată de 178 de milioane de ori, în creștere cu 39% față de anul precedent.

„Mă bate tot timpul” a fost căutat pe Google de 320 de milioane de ori în timpul pandemiei, în creștere cu 36% față de 2019.

În schimb, fraza „am nevoie de ajutor, el nu o să plece” a fost căutată de mai mult de 1,22 miliarde de ori, marcând o creștere de 95% față de 2019.

„Când cineva caută un termen care să arate intenția de a face rău fizic unei femei, avem nevoie să luăm imediat măsuri. Este nevoie de finanțatori și de lideri din industrie care sunt dispuși să găsească metode eficiente de a preveni astfel de cazuri”, a explicat Ted Bunch, cofondator al unei organizații de advocacy.

#ingrijorare #violenta #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.